Senatorul PSD Cluj, Vasile Ilea, trage un semnal de alarmă privind situația infrastructurii clujene, prin intermediul unui comunicat de presă.
„În intervențiile mele trecute m-am referit la necesitățile legate de locuri de recreere, spații verzi (ideea Parcul Est, proiectul unui aquaparc) și infrastructură sportivă și recreațională a Clujului (Sala Polivalentă). În ultima chestiune vom reveni, cum am promis, cu detalii. Însă un centru cultural regional și național cum e Cluj-Napoca, cu întemeiate pretenții internaționale, nu poate exista în absenta spațiilor culturale publice, la care oamenii de cultură, artiștii și consumatorii de cultură și artă ai comunității să aiba acces neîngrădit. Dincolo de inițiativele mai puțin convenționale, neafiliate, independente – marea majoritate a lor private, și a caror sprijinire de autorități este benefică – un oraș care a concurat, (din pacate fară succes, cel puțin pentru moment, la titlul de Capitală Culturală Europeană) și cetațenii săi nu pot fi privați de infrastructura culturală și artistică în sensul său clasic, acela de spații fizice destinate culturii și artelor.
În acest sens, doresc să aduc în atenția executivului Primăriei (și în special a domnului primar Emil Boc), a autorităților locale și a comunității situația lipsei a trei obiective culturale strict necesare municipiului, cel puțin în cazul unuia dintre ele existând de multă vreme promisiuni electorale nefinalizate:
- Un sediu propriu al Filarmonicii clujene, lipsa acestuia și desfașurarea activității „în chirie”, într-un sediu apartinând Universității „Babeș-Bolyai” (sala Auditorium maximum) fiind improprie activității unei instituții cu un asemenea prestigiu
- O galerie de artă cu spațiu/sediu în proprietate publică (în afara celui existent/organizat la Muzeul de artă Cluj-Napoca), pusă gratuit la dispoziția Uniunii Artiștilor Plastici/comunității semnificative și vibrante a artiștilor plastici clujeni, pe modelul celei existente până deceniile trecute pe Strada Iuliu Maniu.
- O sală de spectacole de dimensiuni medii (în jur de 200 e locuri) aflată în proprietate publică, strict necesară acelor evenimente culturale și artistice care nu țintesc un public de tip stadion, Sală polivalentă sau Casă de cultură a studenților, și care sunt, din fericire, extrem de numeroase în Cluj (un simplu exemplu este cel al numeroaselor concerte și serii de concerte de jazz și blues organizate în orașul nostru). În prezent o asemenea sală, dedicată acestor activități (neincluzând deci sălile de cinema) nu există in municipiu.
Doresc să pun această temă în discuția comunității clujene și aștept un răspuns din partea domnului primar referitoare la viziunea executivului local pe acest subiect. De asemenea, nu pot să nu ridic, în aceeași ordine de idei, problema a două alte instituții importante ale patrimoniului clujean, care chiar dacă nu depind organizatoric și financiar direct de autoritățile locale sunt prea importante pentru a putea fi ignorate de acestea: situația Muzeului Național de Istorie Cluj-Napoca, unul dintre cele mai importante muzee de profil din tară, a cărui impresionantă colecție de exponate nu poate fi vizitată, instituția fiind închisă accesului public din anul 2009 (și e posibil să rămană astfel și în anul Centenarului) și clădirea Teatrului și Operei Naționale Române (nevoia de renovare a acesteia) – instituție din ale carei nenumărate merite și puncte de atracție ma voi referi strict la cel arhitectonic, anul inaugurării sediului actual fiind 1906.”, susține senatorul.
