Este vorba de jurnalistul Ovidiu Vanghele, căruia președintele Dan i-a comunicat că din cauza injuriilor pe care i le-a adus nu va mai avea acces la conferințele de presă susținute la Cotroceni în timpul mandatului.
Decizia a fost comunicată chiar în timpul unei conferințe de presă, în fața reprezentanților mass-media, iar justificarea invocată de șeful statului a fost legată de presupusele injurii care i-ar fi fost adresate de jurnalistul Ovidiu Vanghele.
Măsura ridică însă semne de întrebare privind respectarea dreptului jurnaliștilor de a participa la evenimentele publice organizate de instituțiile statului, în condițiile în care Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede explicit că accesul presei la asemenea acțiuni nu poate fi interzis.
Nicușor Dan a transmis că decizia de excludere a jurnalistului fusese luată anterior, susținând că membrii echipei sale nu au respectat dispoziția inițială. Președintele a ales să îi comunice personal jurnalistului că nu va mai putea participa la conferințele de presă de la Cotroceni și că nu va mai avea posibilitatea de a-i adresa întrebări în actualul mandat.
„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dvs. să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. V-o comunic acum, dar dumneavoastră n-o să mai veniți și n-o să mai puneți întrebări în acest mandat”, a declarat Nicușor Dan, adresându-se lui Ovidiu Vanghele.
Legea 544/2001 interzice restricționarea accesului presei la acțiunile publice
Decizia anunțată de Nicușor Dan intră în contradicție cu prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, mai exact cu articolul 19, alineatul (2). Textul legislativ stabilește fără echivoc: „Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în niciun fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea”.
Prin urmare, măsura anunțată de președinte ridică o problemă serioasă de legalitate, întrucât accesul reprezentanților mass-media la acțiunile publice ale instituțiilor nu ar trebui să depindă de relația personală dintre un jurnalist și titularul unei funcții publice.
Libertatea presei presupune inclusiv dreptul jurnaliștilor de a pune întrebări incomode, de a critica și de a solicita explicații celor aflați în funcții de conducere.
Într-o democrație, relația dintre președinte și jurnaliști nu trebuie să fie una bazată pe simpatii, antipatii sau ordine de excludere. Accesul la informațiile de interes public și posibilitatea de a adresa întrebări reprezentanților puterii sunt elemente esențiale ale transparenței instituționale.
Libertatea presei în România este garantată prin Constituția României (Articolul 30) și întărită la nivel european prin Regulamentul european privind libertatea presei (EMFA), care a intrat pe deplin în vigoare la 8 august 2025 .
Art. 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
