Psihologul Daniel David, despre noul guvern: „PSD reuşeşte să dezamăgească din nou. Avem ‘inovaţii’ instituţionale care ne vor îngropa”

Într-o postare pe blogul său personal, psihologul Daniel David, prorector al Universității Babeș-Bolyai, a comentat alegerea noului guvern PSD+ALDE. Acesta susţine că „PSD reuşeşte să dezamăgească din nou prin decizia de a separa educaţia de cercetare şi a crea două ministere – Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării şi Inovării”.

„PSD reuşeşte să dezamăgească din nou. Pe când crezi sau speri că, iată, chiar poate intra ca mentalitate în social-democraţia europeană modernă, te izbeşte cu nişte decizii vetuste care te îngheaţă. Ultima decizie pe această temă este separarea educaţiei de cercetare, prin organizarea a două ministere independente în noul guvern PSD. Nu ştiu cine i-a sfătuit, dar, sincer, a fost un sfat prost! Când în toată lumea se vorbeşte de integrarea educaţiei (mai precis a învăţământului superior) şi cercetării într-o arie comună a educaţiei şi cercetării – pentru a uni eficient generarea, diseminarea şi utilizarea cunoaşterii -, noi avem din nou instituţionale care ne vor îngropa.

Nu ajunge că suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte performanţa învăţământului preuniversitar (vezi rezultatele la testele P.I.S.A), învăţământului universitar (vezi clasamentele universităţilor) şi cercetării ştiinţifice (vezi clasamentele bazate pe inovaţie), – asta în condiţiile în care potenţialul nostru de inteligenţă şi creativitate nu este mai prejos -, dar cu noua opţiune administrativă a PSD se pare că vrem să ne aşezăm bine pe aceste locuri, cu impact nefast asupra competitivităţii ţării şi calităţii vieţii oamenilor”, a scris David.

Psihologul consideră că, probabil, conducerea PSD a fost „intoxicată” cu pseudoargumente de cei care au convins-o că această opţiune este cea bună.

„Dacă nu înţelegem să punem în centrul oricăror «proiecte de ţară» sau politici publice de arhitectură a ţării actul educaţional şi de cercetare, ca motor generator, atunci nu ne utilizăm potenţialul intelectual bun de inteligenţă şi creativitate şi suntem astfel condamnaţi la înapoiere, sărăcie şi marginalizare într-o lume tot mai globalizată. Ţările pe care vrem să le ajungem din urmă economic/ca nivel de trai aşa fac, ce este atât de greu de înţeles? Nu sunt nici mai inteligenţi şi nici mai creativi, ci au instituţii educaţionale moderne care le utilizează mai bine potenţialul intelectual”, mai arată David.

„Aşadar, speranţa «normalizării» cu care a venit PSD moare, cel puţin în domeniul educaţiei şi cercetării, întorcându-ne la un model bine aşezat din perioada comunistă, în care universităţile «predau», iar cercetarea «adevărată» se face în institutele de cercetare de către oameni «atestaţi» prin patalamale/hărtii, nu neapărat prin rezultate ştiinţifice! Atenţie, nu vreau să alunecăm în discursul steril legat de cine este mai important în cercetare: universităţi vs. institute de cercetare! Cercetători buni şi slabi există în ambele structuri. Astăzi, în lumea modernă, logica nu este «universităţi SAU institute», ci «universităţi ŞI institute», rolul mai important sau mai puţin important în cercetare fiind determinat de performanţa obţinută. De siguranţă, poate că prim-ministrul României ar putea monitoriza şi asigura această integrare funcţională printr-un consilier/grup de experţi în cadrul cancelariei proprii”, mai scrie David.

Daniel David a mai prezentat o listă a organizării educaţiei în ţările care contează ca şi competitivitate, printre care Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda sau Norvegia, de unde rezultă că în acestea funcţionează un minister comun al educaţiei şi cercetării.

„Se poate observa că în ţările moderne şi competitive cercetarea/ştiinţa este în aceeaşi structură administrativă cu educaţia (mai ales cea legată de învăţământul superior). Numai astfel se pot uni eficient generarea, diseminarea şi utilizarea cunoaşterii, pentru a asigura competitivitate ţării şi bunăstare oamenilor. Modelul separării învăţământului şi cercetării a existat în comunism şi am văzut ce a generat. Unii, mai puţin informaţi sau având interese de a le separa (interese care ne vor costa ca ţară!), vor spune că şi în cadrul Comisiei Europene cele două domenii sunt separate în Directorate-General for Education and Culture şi Directorate-General for Research and Innovation. Aşa este, dar cine ştie istoria acestei organizări ştie şi de ce sunt separate şi nu poate fi prostit”, susţine Daniel David.

Prorectorul UBB mai speră că cei doi miniştri vor face tot posibilul să unească ministerele în politicile lor, „pentru a nu ne îngropa definitiv prin reglementări şi practici diferite, depăşite de vremuri”.

„Încă mai sper ca cei doi miniştri, oameni cărora trebuie să le acordăm iniţial credit şi bună-credinţă, vor face tot posibilul să unească ministerele în politicile lor, pentru a nu ne îngropa definitiv prin reglementări şi practici diferite, depăşite de vremuri. Acelaşi lucru îl sper de la comisiile de specialitate din Parlament, care, dacă doresc, pot servi ca ‘gardieni’ ai normalităţii academice. De siguranţă, poate că primul-ministru al României ar putea monitoriza şi asigura această integrare funcţională printr-un consilier/grup de experţi în cadrul cancelariei proprii. În viitor însă, dacă PSD chiar doreşte o ‘Românie normală’, cele două ministere trebuie reunite (cel puţin învăţământul superior şi cercetarea, dacă nu educaţia şi cercetarea)!”, a mai scris Daniel David în încheierea argumentaţiei sale.

Psihologul a precizat că nu este membru de partid, opţiunile sale fiind legate suportiv sau critic de angajamentele diverselor partide din România faţă de mediul academic, doar în funcţie de corespondenţa între ceea ce se face în ţară în domeniul educaţiei/cercetării şi ceea ce se face la nivel european/internaţional.

, , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *