Bilanțul Guvernului Grindeanu la 100 zile

Guvernul condus de Sorin Grindeanu a împlinit, vineri, 100 de zile de când este în funcţie, timp în care a adus o serie de schimbări, printre care majorarea salariului minim, dar a şi întârziat punerea în practică a unor proiecte, cum ar fi Legea prevenţiei sau eliminarea TVA pentru locuinţe.

Guvernul Sorin Grindeanu este în funcţie de la 4 ianuarie 2017.

După ce preşedintele Klaus Iohannis a refuzat prima propunere venită din partea coaliţiei PSD-ALDE pentru funcţia de premier, în persoana social-democratei Sevil Shhaideh, a fost înaintat numele fostului ministru Sorin Grindeanu.

La mai puţin de o lună de la asumarea mandatului, iniţiativele guvernului de graţiere şi amnistiere, precum şi de amendare a Codului Penal, pentru punerea în acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, au cauzat proteste masive de stradă, care au dus la retragerea iniţiativelor.

Încă de la începutul lunii ianuarie 2017, ministrul justiţiei, Florin Iordache, a pus pe agenda publică perspectiva unei legi a amnisţiei şi a graţierii, în sensul punerii în acord a Codului Penal cu o decizie anterioară a CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a apărut inopinat la sediul Guvernului pe 18 ianuarie şi a făcut uz de prerogativa lui de a conduce şedinţele Executivului la care participă, după ce avusese o discuţie anterioară cu prim-ministrul şi Florin Iordache. Deşi iniţial presa fusese anunţată că nu vor fi declaraţii, Iohannis a spus: „Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanţi – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale. Evident, că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru marţi dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea Codurilor. De asemenea, subliniez şi sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate, evident sub conducerea ministrului Justiţiei, a doamnei ministru de Interne şi a doamnei ministru delegat pentru Afaceri Europene, să fie puse în transparenţă, adică, mai clar, să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege”.

În seara zilei de 18 ianuarie a avut loc un protest în Bucureşti şi în alte oraşe. Klaus Iohannis a cerut renunţarea completă la proiectul de modificare a codurilor, justificând că este neavenit şi inacceptabil, iar pe 22 ianuarie, când au avut loc proteste masive în ţară, s-a alăturat protestatarilor.

Guvernul s-a întâlnit într-o şedinţă în seara zilei de 31 ianuarie 2017 şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13 pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. La scurt timp după declaraţiile publice legate de deciziile din şedinţă, în faţa Palatului Victoria s-au strâns circa 15.000 de oameni, iar numărul protestatarilor a crescut în zilele ce au urmat, ajungând la peste 300.000 în toată ţara.

Pe 8 februarie 2017, Cabinetul conduse de Sorin Grindeanu s-a confruntat cu prima moţiune de cenzură, care însă a fost respinsă. În favoarea moţiunii de cenzură s-au exprimat 161 de parlamentari. Pentru succesul unei moţiuni de cenzură erau necesare 233 de voturi.

După aproximativ două săptămâni, pe 22 februarie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat în unanimitate modificările din componenţa guvernului Grindeanu, pentru portofoliul Justiţiei, în locul lui Florin Iordache, fiind propus fostul judecător al CCR Tudorel Toader. În urma votului, Mihai Tudose a preluat ministerul Economiei, înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, care a preluat ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat. De asemenea, Rovana Plumb a preluat ministerul Fondurilor Europene, înlocuind-o pe Mihaela Toader. Premierul Sorin Grindeanu a declarat atunci că a ajuns la aceste propuneri după ce a discutat, în primul rând, cu persoanele vizate pentru ocuparea funcţiilor, dar şi în urma „consultărilor zilnice, dacă nu mai des, cu conducerea partidului”.

O a doua remaniere a Executivului s-a produs la sfârşitul lunii martie, când premierul Sorin Grindeanu a spus că va trimite propunerile făcute de partenerii de la ALDE. Copreşedintele ALDE Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, a fost înlocuit cu Graţiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Portofoliul ei a fost preluat de liderul senatorilor ALDE, Viorel Ilie.

Mandatul Guvernului a fost marcat de onorarea unor promisiuni, dar şi de amânarea aplicării unor măsuri promise în campania electorală de liderii PSD.

Printre măsurile deja luate de Guvernul Grindeanu se numără majorarea salariului minim de la 1250 la 1450 de lei, precum şi a punctului de pensie, dar şi a pensiei minime garantate de la 400 la 520 de lei.

De asemenea, Executivul condus de Sorin Grindeanu a adoptat o ordonanţă de urgenţă care introduce gratuitatea la transportul intern feroviar pentru toţi studenţiii înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă, într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din România, de stat sau privată.

La capitolul „nerealizări” pot fi menţionate neadoptarea proiectul de lege privind prevenţia, dar şi a legii salarizării unice. Iniţial proiectul legii salarizării unice urma să fie asumat de Guvern şi trimis în Parlament. Ulterior, Ministerul Muncii doar a elaborat proiectul, care a fost trimis spre parlamentarii coaliţiei de guvernare pentru a fi asumat şi susţinut în Legislativ. Un alt proiect care nu a fost adoptat, nici măcar în formă de proiect, este cel care prevede TVA zero pentru locuinţe, deşi liderul PSD, Liviu Dragnea, anunţase eliminarea taxei pe valoarea adăugată începând cu 1 martie.

, , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *