România 100 şi Dacian Cioloş se alături mişcărilor de stradă de astăzi pentru „o justiţie independentă”

Reprezentanţii Platformei România 100 condusă de fostul premier Dacian Cioloş au informat că vor participa la protestele care sunt anunţate începând de duminică, 5 noiembrie.
 
Redăm mesajul Platformei România 100 pentru o justiţie independentă:
 

„Acesta este un apel la acțiune și implicare, din partea Platformei România 100.

Platforma România 100 nu susține propunerile PSD-ALDE de modificare a legilor justitiei. Acestea nu sunt rezultatul unor reforme asumate responsabil, ci un paravan al unei oligarhii care are de îngropat dosare penale și de apărat interesele clientelei sale politice.

Cetățenii care vor o Românie guvernată în interesul public, o Românie a statului de drept, cu o justitie independentă, o Românie curată, vor protesta pașnic, în toată țara și în diaspora, începând de duminică, 5 noiembrie.

Platforma România 100 va fi alături de ei, în stradă”, au anunţat membrii platformei pe pagina de Facebook.

Reprezentanţii platformei conduse de Dacian Cioloş au explicat de ce recurg la acest gest într-un comunicat intitulat „De ce ne alăturăm protestelor?”:

„Îți prezentăm mai jos 5 acțiuni ale Guvernului și ale majorității parlamentare PSD – ALDE din ultimele zece luni și felul care acestea afectează România și pe fiecare dintre noi:

1) Adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 13 din 1 februarie 2017 care ar fi reușit, dacă n-ar fi fost protestele masive de stradă, dezincriminarea unora din faptele care intrau sub incidența infracțiunilor de Favorizare a făptuitorului, Abuz în Serviciu, Neglijență în serviciu sau Conflict de interese.

2) Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 193 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Codului Penal care a înlocuit infracțiunea de conflict de interese din Codul Penal prin cea de „folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane” și care restrânge sfera faptelor pedepsite.

3) Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 169 din 14 iulie 2017 privind executarea pedepselor. Dacă proiectul inițial prevedea 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp, forma adoptată a transformat mecanismul recursului compensator într-o grațiere mascată aplicabilă tuturor persoanelor private de libertate. 

4) Anunțarea de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, a intenției de modificare a legilor justiției, în data de 23 august 2017 . Proiectul de lege afecta echilibrul între puterile statului, submina grav independența justiției și sporea nemăsurat și nejustificat puterea ministrului Justiției, provocând cel mai mare protest din istoria magistraturii române. 

5) Propunerile legislative de modificare a legilor justiției inițiate de parlamentari ai coaliției PSD – ALDE care pun Inspecția Judiciară sub controlul unui organism fără fundament constituțional, schimbă cadrul pregătirii magistraților, creează un „tribunal special” pentru magistrați – Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori.

6) Alte modificări preconizate pentru Codul Penal: pragul pentru abuz în serviciu.
În continuare, detaliem aceste acțiuni și le explicăm:

1) Adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 13 din 1 februarie 2017

Prin OUG 13 se aduceau modificări Codului Penal și de Procedură Penală, menite sa slăbeasca lupta anticorupție. Menționăm mai jos doar modificările mai importante aduse Codului Penal.

A – Favorizarea făptuitorului

Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii). OUG 13 a mai adăugat însă o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II. Cu alte cuvinte, nu ar mai fi fost sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta ar fi însemnat că dosarele deja deschise pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuiau închise.

B – Abuzul în serviciu

Reglementarea abuzului în serviciu era modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a Curții Constituționale (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități.
Fapta urma să fie infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane.

Astfel, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu ar mai fi fost infracțiuni. Dosarele penale în curs de soluționare ar fi trebuit închise, iar prejudiciul putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc., ceea ce nu se întâmplă în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte ar fi trebuit puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Pragul de 200.000 lei a fost ales în mod arbitrar.

Se reduceau limitele de pedeapsă de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani închisoare sau amendă. Deci, OUG 13 stabilea pedepse mai mici pentru abuz in serviciu. Efectul era că ar fi scăzut și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce ar fi afectat dosarele în curs. Dacă până la OUG 13 o infracțiune de abuz în serviciu putea fi reclamată în termen de până la 8 ani de la data comiterii și urmărită sau judecată în maxim 16 ani, acest termen ar fi scăzut la 5 ani, respectiv 10 ani, astfel că dosarele care se aflau pe rolul organelor judiciare de mai mult de 10 ani, în care s-au îndeplinit acte de procedură, trebuiau închise.

În caz de condamnare, judecătorul era obligat să interzică celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG 13 această interdicție ar fi rămas la latitudinea judecătorului.
OUG 13 reducea drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până atunci se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, sancțiunea scădea la închisoare o lună-un an sau amendă.

OUG 13 mai prevedea că nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Aceasta dădea naștere unei categorii speciale de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă.

C – Neglijența în serviciu

Până la OUG 13, dacă un funcționar comitea, în cursul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Prin OUG 13, această infracțiune dispărea cu totul din Codul Penal, indiferent cât de gravă ar fi fost urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare ar fi trebuit închise, iar prejudiciul mai putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte ar fi trebuit puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

D – Conflictul de interese

Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia. Curtea Constituțională adoptase o decizie (603/2015) în sensul că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată.

În loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații. Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau pe cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune.

Protestele masive de stradă au făcut ca Guvernul să abroge OUG 13/2017 printr-o altă ordonanță de urgență, înainte de termenul de 10 zile stabilit pentru intrarea în vigoare a ordonanței.

2) Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 193 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Codului Penal

Prin Legea 193/2017 a fost înlocuită infracțiunea de conflict de interese din Codul Penal prin cea de „folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane”.

În noua formă se pedepsește doar îndeplinirea unui act prin care s-a obținut un folos patrimonial, nu și participarea la luarea unei decizii prin care s-a obținut un folos patrimonial.

Nu se mai pedepsește infracțiunea dacă folosul patrimonial a fost obținut pentru o altă persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Adoptarea acestei legi echivalează practic cu dezincriminarea infracțiunii de conflict de interese, cu consecințe atât asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor, cât și asupra dosarelor aflate în lucru la procurori, având ca obiect infracțiunea sus-menționată.

3) Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 169 din 14 iulie 2017 privind executarea pedepselor

Proiectul inițial prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Parlamentarii PSD, ALDE și UDMR au introdus amendamente care au transformat mecanismul recursului compensator, bazat pe analiza individuală a fiecărui caz, într-o grațiere mascată aplicabilă tuturor persoanelor private de libertate.

Astfel, s-a decis:

-pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme, să fie considerate executate 6 zile în loc de 3;

-suprafața minimă pentru executarea pedepsei în condiții neconforme a crescut la 4 mp în loc de 3 mp propuși în proiectul de lege adoptat în noiembrie 2016 și promovat de guvernul PSD ALDE in parlament;

-generalizarea suprafeței neconforme în care deținutul a executat pedeapsa de la camera de detenție la clădirea penitenciarului;

-mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile.

Relaxarea condițiilor de acordare a recursului compensator s-a făcut fără o analiză responsabilă a consecințelor. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, s-a mărginit doar la a-și exprima tardiv surprinderea față de efecte. Prin amendamentele adoptate, parlamentarii coaliției PSD – ALDE au dovedit că nu au nicio ezitare să pună în pericol siguranța cetățeanului.

4) Anunțarea de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, a intenției de modificare a legilor justiției, în data de 23 august 2017

Ministrul Justiției a anunțat într-o conferință de presă din data de 23 august intenția de a aduce modificări ample legilor justiției (legile nr. 303, 304 și 317 din 2004). Textul proiectului a fost publicat abia după o săptămână, după reacțiile și solicitările societății civile și ale asociațiilor magistraților din România. Proiectul de lege afecta echilibrul între puterile statului, submina grav independența justiției și sporea nemăsurat și nejustificat puterea ministrului Justiției:

-ministrul ar fi putut face practic numirile în funcțiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, până la nivelul ierarhic al șefilor de birou inclusiv – Consiliul Superior al Magistraturii neavând posibilitatea de a respinge decât o singură dată propunerile avansate de ministrul numit politic;

-ministrul și-ar fi exercitat autoritatea asupra procurorilor la nivel operațional, în sfera funcțiilor și atribuțiilor acestora, dincolo de autoritatea generală cu care este învestit prin art. 132 (1) din Constituția României cu privire la statutul procurorilor;

-ministrul ar fi putut exercita presiuni și influențe de natură politică prin extinderea posibilității de control pe cale ierarhică a soluțiilor adoptate de procurorul de caz;

-ministrul ar fi avut în totalitate controlul Inspecției Judiciare (IJ) – de la normele pentru efectuarea inspecției – stabilite prin ordin de ministru, până la buget și numirea șefului Inspecției Judiciare, putând totodată să ceară refacerea rapoartelor IJ; trecerea Inspecției Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiției ar fi de natură să afecteze grav independența justiției ca putere separată în stat;

De asemenea, crearea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție a unei direcții dedicate combaterii infracționalității în rândul magistraților, pe lângă faptul că genera o inutilă fragmentare instituțională, se constituia într-un factor suplimentar de presiune asupra magistraților.

În plus, eliminarea Președintelui României din procedurile de numire a funcțiilor de conducere la vârful sistemului judiciar ar fi de natură să afecteze grav sistemul de echilibru și control reciproc al puterilor în stat, esențial pentru arhitectura constituțională a României.

„Proiectul Toader” de modificare a legilor justiției a provocat cel mai mare protest din istoria magistraturii române, aproape 4000 de magistrați din toată țara semnând memoriul inițiat de Forumul Judecătorilor din România care critică aceste propuneri. Într-o mișcare fără precedent. Consiliul Superior al Magistraturii, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și Procurorul General au criticat dur acest proiect. În fața valului de critici, ministrul Justiției a anunțat că Guvernul renunță la promovarea acestui proiect, lăsând modificările legislative în sarcina coaliției majoritare PSD – ALDE din Parlamentul României.

5) Propunerile legislative de modificare a legilor justiției inițiate de parlamentari ai coaliției PSD – ALDE

După abandonarea „proiectului Toader”, propunerile legislative de modificare a legilor justiției sunt în acest moment asumate de parlamentari ai coaliției PSD – ALDE, urmând a fi dezbătute și adoptate în procedură de urgență. Proiectul ridică în continuare probleme serioase:

-Noul proiect pune Inspecția Judiciară sub controlul unui organism fără bază constituțională (Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înființat printr-o lege separată (deși era esențial să se cunoască organizarea, finanțarea, competența, regulile procesului decizional, garanțiile de independență etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.

-Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, lipsind sistemul de aproximativ 1000 de viitori magistrați în următorii 4 ani, în condițiile unui val de pensionări așteptat pe termen scurt și foarte scurt.

-Crearea unei Direcții pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori reprezintă un regres enorm care ne amintește de Biroul de Investigații Speciale de tristă amintire – acel mecanism teribil de intimidare a magistraților căruia, acum mai bine de 15 ani, i-a căzut victimă tânărul procuror Cristian Panait. Nu se arată nicăieri de unde a reieșit necesitatea creării unui astfel de organ.

6) Alte modificări preconizate pentru Codul Penal: pragul pentru abuz în serviciu

Coaliția PSD-ALDE impune stabilirea unui prag valoric al prejudiciului cauzat pentru a putea fi reținută infracțiunea de abuz din serviciu. Pentru a-și justifica abordarea, PSD-ALDE amintește un raport din 2012 al Comisiei de la Veneția. Deși Comisia de la Veneția a precizat că reținerea infracțiunii de abuz în serviciu în cazul miniștrilor trebuie să se bazeze pe „un prag înalt” al valorii sociale atinse, coaliția PSD-ALDE răstălmăcește acest principiu pentru a justifica necesitatea unui prag înalt din punct de vedere monetar, iar nu al valorilor sociale atinse. Platforma România 100 nu consideră oportună introducerea unui prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu decât cel mult la un nivel simbolic, minim.

Mai mult, pragul nu va fi aplicabil doar membrilor guvernului, ci oricăror funcționari publici. Mimând consultarea societății civile și profesioniștilor din domeniul justiți1ei pentru a determina acest prag, coaliția PSD-ALDE așteaptă un moment cât mai întârziat în care pragul să fie anunțat, sperând să scape de amenințarea unor proteste masive. —

Document realizat cu sprijinul comunității tematice „Justiție și politici anticorupție” din Platforma România 100.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *