Sondaj IRES: Doar 17% dintre romani cred ca tara merge in directia buna

Doar 17% dintre romani cred ca tara merge in directia buna, la final de 2017, scorul celor satisfacuti de modul in care politicienii isi fac treaba in ceea ce priveste managementul societatii inspre tintele si angajamentele luate in campanii electorale fiind la un minim istoric, arata un sondaj IRES. Anul 2017 incepuse cu o apreciere pozitiva a directiei de peste 35%. Criza politica majora este perceputa ca fiind o amenintare la adresa vietii personale si sociale si apare in top 3 ingrijorari ale romanilor.

  • 60% dintre romani sunt nemultumiti de felul in care traiesc

De asemenea, aproape 60% dintre romani sunt, la final de an, nemultumiti de felul in care traiesc. Media celor nemultumiti de felul in care traiesc este ridicata de cei cu studii superioare din esantion, precum si de catre cei tineri, aceste categorii gasind mai multe satisfactii si realizari in felul in care traiesc. Femeile, comparativ cu barbatii considera ca lucrurile in Romania merg intr-o directie gresita in pondere usor mai ridicata, in timp ce, pentru un sfert dintre respondentii de peste 65 de ani, lucrurile merg intr-o directie buna, proportie semnificativ mai ridicata comparativ cu celelalte categorii de varsta, arata sondajul IRES. 

Daca in general, la inceputul unui nou an oamenii devin mai optimisti, trecerea de la un an la altul fiind o perioada de bilanturi si planuri personale, in acest sfarsit de an romanii sunt mai pesimisti decat in alti ani, 46% cred ca o sa le mearga mai prost. Cei care sunt optimisti cu privire la viitor abia depasesc un sfert din populatia tarii. Populatia activa, segmentele dintre 35 si 65 de ani, au cel mai mare pesimism. Acelasi lucru il spun oamenii si atunci cand este vorba despre modul in care va merge tara, in general. Rareori este perceput un asa raport de dependenta intre individ si evolutia lucrurilor din societate. Comparativ cu anul 2016 ramane acelasi raport intre evolutii pozitive si negative: 45% dintre romani sunt de parere ca anul acesta a fost mai prost decat anul 2016, doar 24% cred ca a fost mai bun, iar 30% sunt de parere ca lucrurile nu s-au schimbat semnificativ, potrivit sondajului IRES.Pe ultimele locuri, la nivele care nu s-au modificat semnificativ pe parcursul crizelor din ultimii 5 ani se situeaza: institutia Primului Ministru, Parlamentul si partidele politice, cu nivele de incredere in intervalul 20% -10%.

Cand vine vorba despre increderea in Uniunea Europeana, categoriile de populatie care declara ca au incredere multa sau foarte multa sunt barbatii si tinerii intre 18 si 35 de ani.

Aceleasi tendinte sunt valabile si in cazul increderii in BNR, in acest caz adaugandu-se si categoria respondentilor cu studii superioare.

In mass media au incredere multa sau foarte multa in proportii mai ridicate barbatii, persoanele de peste 35 de ani, respondentii cu studii elementare sau medii si cei din mediul rural.  

In Presedintele tarii au incredere in pondere usor mai crescuta barbatii, cei care locuiesc la oras, precum si sustinatorii PNL si USR.

In Primul-ministru, dar si in Parlament si partide politice in general, au incredere in proportie semnificativ mai ridicata respondentii trecuti de 65 de ani, precum si votantii PSD sau ALDE.

Principala responsabilitate pentru modul in care merg lucrurile in Romania este a Guvernului, considera 47% dintre romani, urmeaza apoi Parlamentul si Presedintele cu valori care depasesc cu putin 20%. 

  • Cum percep romanii criza politica majora

Chiar daca politicienii sau analistii politici s-au ferit parca sa puna acest diagnostic, oamenii prefera eticheta de criza politica atunci cand isi definesc ingrijorarile din acest an. Ierarhia fricilor are in top 3: criza politica, cresterea preturilor si frica de boala (doua treimi din populatie). Daca in alte situatii politica era respinsa, dar era mai mult ignorata, acum este perceputa ca fiind o adevarata amenintare pentru romani. Acest lucru se vede si in urmatoarele componente ale complexului de frici sociale: lipsa locurilor de munca, reducerea veniturilor, nesiguranta locului de munca, lipsa de perspectiva. 

Diferente in ordinea prioritatilor apar si in functie de mediul de rezidenta: in timp ce pentru cei din mediul urban, primele trei ingrijorari sunt criza politica, cresterea preturilor si frica de boala, pentru cei din rural acestea sunt cresterea preturilor, criza politica si lipsa locurilor de munca.

  • Evenimentele care au marcat opinia publica in 2017

Decesul regelui Mihai I este considerat a fi evenimentul cel mai important, aceasta devansand protestele de la inceputul anului sau marcarea intrarii in anul centenarului statului national.

La intrebarea deschisa care solicita celor intervievati sa indice un eveniment politic major al anului 2017, aproape o treime dintre romani pun schimbarea legilor justitiei pe primul loc, evident evaluand neunivoc, deci diferit, acest eveniment politic. Pe locul al doilea sunt manifestatiile fata de Ordonanta 13 a Guvernului, apoi majorarea salariilor din mediul bugetar, schimbarea Guvernului Grindeanu si Reforma fiscala adoptata de guvern.

In timp ce pentru cei mai multi dintre respondentii trecuti de varsta de 35 de ani, evenimentul cel mai important al anului 2017 a fost moartea Regelui Mihai, pentrucategoria de varsta 18-35, cele mai importante evenimente au fost protestele din ianuarie – februarie 2017.

In functie de nivelul de educatie, pentru persoanele intervievate care au studii superioare, cele mai importante evenimente ale anului au fost protestele de la inceputul sau(15%), moartea Regelui Mihai (14%) si Ordonanta 13/legile justitiei (7%), in timp ce, pentru cele cu studii medii, topul este: moartea Regelui (10%), ziua nationala (7%) si protestele de la inceputul anului (6%). Peste jumatate dintre respondentii cu studii medii sau elementare nu pot da un exemplu de eveniment important din 2017, in timp ce, in cazul celor cu studiisuperioare, proportia este mai apropiata de o treime.

Sondajul IRES a fost realizat in perioada 6 – 8 decembrie, pe un esantion multi-stratificat de 1.627 de subiecti cu varsta de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)si are o marja de eroare de +/- 2,5%.

, ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *