Înainte de a discuta despre subvenționarea chiriilor trebuie să implementăm alternative. USR Cluj propune supra-impozitarea cu 500% a imobilelor care nu sunt folosite și care se află în proprietatea sau administrarea entităților juridice, alături de introducerea unor scutiri de impozite pentru imobilele care sunt redate circuitului public.
Elementele esențiale ale propunerii:
Poate fi integrată în regulamentele locale care permit deja aplicarea unui impozit majorat cu 500% pentru anumite tipuri de clădiri sau terenuri.
Va încuraja utilizarea întregii suprafețe construite din oraș, dar și parteneriatele între agenții economici și organizațiile non-profit și va suplimenta veniturilor la bugetul local pentru a finanța noi proiecte de reconversie a imobilelor proprietate publică pentru a fi dedicate locuințelor sociale.
Dacă imobilul nu va fi redat circuitului economic, administrația va avea un argument în plus pentru a începe procedurile în vederea exproprierii imobilului și a integrării spațiului în politica locativă a orașului.
Avertizăm că subvenționarea chiriilor va produce o nouă categorie de persoane dependente de autoritățile publice, care vor fi obligate să stea la mila administrației pentru a primi subvenția. Aceasta măsură trebuie să fie pusă în discuție doar în ultimă instanță.
Patrimoniul comunității trebuie folosit astfel încât să garanteze demnitatea cetățenilor, nu pentru a-i transforma în „clientelă politică”.
În ultimii 20 de ani, ca efect al Legii 112/1995, 5667 de locuințe din patrimoniul municipiului Cluj-Napoca au fost vândute către chiriașii acestora, la o valoarea totală de 18.149.610,75 lei, respectiv un preț mediu de 3202 lei/apartament, fără a ajusta inflația și creșterea pieței, conform datelor comunicate de Primăria Cluj-Napoca. În comparație, orașul dispune de abia 1325 de locuințe sociale.
Scopul acestei legi a fost de a reglementa situația locuințelor care au fost trecute forțat în proprietatea statului, după 6 martie 1945. Legea, însă, a devenit și un mijloc prin care locuințele neretrocedate au fost vândute mai apoi chiriașilor, având în vedere că foștii proprietare au avut doar 6 luni la dispoziție, după intrarea în vigoare a legii, pentru a cere retrocedarea imobilului. Nivelul chiriilor de astăzi este un efect pervers al unor legi date cu dedicație, printre care și aceasta, corelat cu lipsa oricăror strategii coerente pe termen lung pentru locuire. Astfel, locuirea publică a ajuns în România la abia 2%, în comparație cu media UE de 30%.
Existența acestui stoc astăzi ar fi schimbat situația locuirii în oraș, ar fi furnizat un tampon confortabil de locuințe temporare pentru tineri sau pentru persoanele vulnerabile și ar fi putut balansa creșterea prețului chiriilor.
Mai multe despre acest subiect pe site-ul cluj.usr.ro.
