30 noiembrie 2020
Opinie. Revenirea la restricții severe, rezultatul direct al managementului defectuos al pandemiei

Opinie. Revenirea la restricții severe, rezultatul direct al managementului defectuos al pandemiei

 

Carantina la care se recurge acum în unele orașe (Clujul printre ele, începând cu ziua de azi, 22 octombrie) este urmarea directă:

a: 1) Modului fără măsură (lipsit de gradualizare) în care au fost luate măsurile de relaxare.

2) Lipsei de coordonare a acestora cu practici sociale existente și cunoscute la noi. Folosirea sintagmei de practici sociale e un pic forțată, dar o fac ca să nu lungesc postarea. Aici se regăsesc lipsa de obișnuință privind respectarea distanței/a spațiului personal al celorlalți, practicile igienico/sanitare (a se vedea celebrele statistici cu tubul de pastă de dinți și cele câteva săpunuri consumate în medie de persoană/an), un respect mai scăzut față de regulile existente (și un grad mai redus de respectare a lor). 3) Lipsei de implementare a restricțiilor rămase în vigoare, chiar în cazul relaxării, de către autoritățile statului. Știu din surse din interiorul acestor instituții că o bună bucată de vreme după introducerea măsurilor de relaxare Poliția și Jandarmeria (organisme cu subordonare de tip ierarhică) NICI MĂCAR NU AU PRIMIT DISPOZIȚII din partea MI legate de cum să procedeze în cazul limitărilor legale legate de pandemie rămase în vigoare care erau încalcate („Ordine de misiune”), deci o perioadă a lipsit până și INTENȚIA (la nivel politic) de a implementa măsurile de anticontaminare existente. Păi sau suntem stat, sau nu mai suntem!

4) Lipsa unei reversări GRADUALE a relaxării, în ciuda CREȘTERII CONTINUE (de la câteva săptămani după 15 mai, încheierea Stării de urgență, până în prezent) a numărului de cazuri, creștere masivă în ultima ei parte și ajungând până la 3.000-4.000 de infectări pe zi. Practic, totul s-a făcut hei-rupistic și pompieristic: a) închidere totală, folosind parțial (din rațiuni de incompetență juridică crasă) mijloace neconstituționale/ilegale (datorată fricii) b) Deschidere qvasi-totală, NECORELATĂ CU EVOLUȚIA PANDEMIEI, cu NESUPRAVEGHEREA EFICIENTĂ A RESPECTĂRII RESTRICȚIILOR RĂMASE, și continuată până cu o săptămană înainte de alegeri incluziv, când se înregistrau aproape 3.000 de infectări/zi (din motive exclusiv electorale)

c) închidere severă în anumite zone, datorită ratei mari de infectări (de nevoie, din lipsa altor măsuri adecvate și graduale adoptate la timp ȘI LIPSA ALTOR SOLUȚII), în condițiile existenței unui sistem sanitar fragil. La toate cele menționate e de adăugat progresul redus realizat de autorități, prin politicile publice sanitare aplicate, legat de CREAREA DE LOCURI NOI LA TERAPIE INTENSIVĂ (destinate celor cu forme severe de Covid), DOTAREA LOR CU APARATURĂ MEDICALĂ și ÎNCADRAREA CU PERSONAL. Aici lipsa de transparență în privința rezultatelor, în pofida primisiunilor făcute la începutul pandemiei că resursele financiare și de timp vor fi investite în această direcție, este mare, iar rezultatele care se observă cu ochiul liber lasă mult de dorit. Să vedem acum ce va rămâne în memoria electoratului din această succesiune de situații, și dacă atunci când vor avea loc alegerile (la termen sau amânate) oamenii își vor mai aminti (așa cum speră PNL-ul) relaxarea din vară și faptul c-au putut merge în concediu la mare sau zmucelile din procesul decizional, incoerența acestuia și închiderile (destule) care mă tem că vor surveni în multe zone din țară până atunci.

Numărul cazurilor noi de Covid înregistrate ieri (21 octombrie) a fost de 4.848, la care se adaugă 773 de cazuri de persoane infectate, retestate și confirmate ca încă pozitive, în urma a 37.025 de teste efectuate. Numărul total de pacienți internați era de 10.250, dintre care 766 la terapie intensivă. În aceeași perioadă au fost înregistrate 69 de decese. Politicienii noștri, cu toți specialiștii care îi consiliază, au arătat din păcate că nu știu decât două variante de a acționa: maneta împinsă până la capăt sau motorul oprit, volumul dat la maxim sau silențium. Ceea ce se numea, pe vremuri, la radiouri sau televizoare, „acord fin” pare să le fie în întregime necunoscut.

opinie de Horia Lupu, politolog

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *