În această seară a fost votat oficial bugetul de stat pe 2021, în formă propusă de Guvernul Cîţu, cu 234 de voturi „pentru” şi 170 „împotrivă”.
Prevederile Proiectului de Buget pentru 2021
- Creştere economică de 4,3%
- Deficit fiscal de 7,1% din PIB/ 80 mld. lei
- Investiţii de 61 mld.lei, +8 mld.lei faţă de 2020
- Venituri bugetare de 365 mld.lei
- Cheltuieli de 445 mld.lei, +5% faţă de 2020
„Ministerul Sănătăţii ar trebui să aibă cel puţin o creştere de 5, 10%, să se apropie de 15 miliarde de lei. Cu asta ar trebui să intrăm. Pentru că şi 2021 va fi un an de pandemie. Este foarte important, de asemenea, ca bugetul Sănătăţii să beneficieze şi de resurse din Fondul European de Redresare şi Rezilienţă. Nu am găsit deocamdată unde sunt incluse aceste resurse, noi ne-am uitat în mai multe locuri, dar nu reuşim să înţelegem unde sunt aceşti bani. Banii ăştia se duc după pacient? Sau se duc după interesele comerciale sau financiare ale prestatorilor de servicii? Asta este întrebarea”, consideră Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj.
Criza Covid-19 a adus la suprafaţă o altă urgenţă naţională: educaţia, care trebuie să se adapteze la noua realitate. Pandemia a accentuat necesitatea investiţiilor în tehnologie, resurse, formare, astfel încât fiecare copil să aibă acces la Educaţie. Cu o alocare bugetară de 3% din PIB, educaţia din România rămâne la coada Europei. În Suedia, de exemplu, statul alocă educaţiei 6,5% din PIB.
„Anul trecut erau 270 de milioane bursele elevilor acordate din bugetele locale, deci o sumă extrem de mică. 270 de milioane împărţit la nouă luni înseamnă 30 de milioane. Adică 10 RON pe elev bugetat pe lună. Alocaţia pentru studenţi este 201 lei. Anul acesta bugetul de stat a alocat 535 de milioane pentru plata burselor. Avem o creştere de la 10 la 20”, susţine ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Criza a pus la pământ şi turismul ospitalier, care a pierdut peste 7 miliarde de euro in 2020, după cum arată datele Federaţiei Patronatelor în Turism. Doar HoReCa, de exemplu, a pierdut peste 120 mii de angajaţi anul trecut, iar sprijinul de la Guvern a întârziat să apară.
„Iniţial, noi solicitasem prin acest program de despăgubiri, 20% din diferenţa cifrei de afaceri, care reprezentau aproximativ 500 de milioane de euro – 2,5 miliarde de lei. La ultima corecţie adusă legii 224, practic s-a hotărât să se aloce iniţial 1 miliard. Aşa ar fi corect să se întâmple, să se facă o sumă a acestor datorii, o declaraţie a datoriilor reciproce. Astăzi, operatorii au de luat de la stat banii din concedii medicale, care de ani de zile nu sunt recuperate, banii din TVA, sume din Kurzarbeit”, spune Daniel Mischie, preşedinte HORA
