15 martie-Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Prim test politic pentru prefectul Tasnádi?

POLITIC/ADMINISTRAȚIE Slider

Multă lume confundă 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni cu  unica Zi Națională a Ungariei. Este o confuzie ce persistă. 15 martie este una din cele… trei zile naționale ale Ungariei si e sărbătorită în regiunile unde sunt minorități ungurești.

De obicei la Cluj minoritatea maghiară sarbatorea printr-un mars pasnic si declaratii politice inclusiv ale invitatilor UDMR,  in fata fostului Hotel Biasini, de langa cimitirul Central, unde s-au intalnit revolutionarii Nicolae Bălcescu cu Lajos Kossuth, poet major al culturii maghiare. Uneori declaratiile erau ”razboinice” altădată îndemnau la calm si conciliere. Anul acesta. din cauza pandemiei Covid19 nu va avea  loc o manifestare de proportii. Este de asteptat ca partidele sa emită comunicate de presă pe temă. E si un prim test politic pentru prefectul UDMR de Cluj, Tașnadi Szilard? Vom vedea.

Dar ce  sărbătoresc ungurii de fapt?

Anul revoluționar 1848 a ridicat la luptă toate popoarele Europei, inclusiv pe maghiari și pe români. Revoluția Maghiară din 1848 a fost un eveniment determinant al istoriei Ungariei din epoca modernă, considerată ca unul din fundamentele identității naționale a poporului ungar. Astfel, data de 15 martie este una din cele trei sărbători naționale ale Ungariei, scrie revista de popularizare Historia.

 Pentru români 15 Martie aduce în discuție un eveniment dur, care ne pune în opoziție.

La începutul Revoluției toate minoritățile au considerat că revoluția va aduce drepturi egale pentru toată lumea, doar că noul guvern ungar, oricât de liberal și democrat era în măsurile luate, nu a considerat de luat în seamă dorințele minorităților. Ba chiar mai mult, a considerat că regiunile care au orice altă opinie față cea revoluționară de la Budapesta ar trebui pacificată cu arma. Astfel în iunie 1848 începe asediul Timișoarei.

Ce au făcut românii din Transilvania?

Românii s-au opus revoluţiei maghiare deoarece guvernul revoluţionar a decis unirea Transilvaniei cu Ungaria şi mai ales, pentru că nu a adoptat o politică democratică faţă de celelalte etnii care trăiau în regiune. Lipsa unui program coerent de recunoaştere a minorităţilor naţionale în noua Ungarie a determinat reacţia românilor. Văzând ce se petrece în Timișoara și mai ales după ce Dieta de la Budapesta a respins cererile formulate la Blaj în 13-15 mai 1848, românii din Transilvania, conduși de Avram Iancu, au decis schimbarea conducerii maghiare din zonele controlate de români – în special munții Apuseni. 

Citește mai mult AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *