clujulpolitic.ro a discutat, în cursul zilei de joi, cu profesorul universitar Ioan Păcurar (USAMV Cluj-Napoca) despre acuzațiile pe care i le-a adus , în spațiul public, activistul clujean de mediu Mihai Goțiu.
Reamintim că fostul parlamentar USR de Cluj a postat, miercuri, pe pe contul său de Facebook, un text cu mai multe acuzații grave la adresa prof. univ. Ioan Păcurar, cadru universitar la USAMV Cluj și, totodată, președinte al Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei. Rezumăm principalele acuzații ale lui Mihai Goțiu despre prof. Ioan Păcurar:
- deciziile privind caprele negre din Parcul Național Munții Rodnei depind de profesorul universitar Ioan Păcurar, care le și împușcă;
- datorită poziției pe care o deține, de președinte al Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei (PNMR), Ioan Păcurar l-ar proteja pe omul de afaceri Pavel Sângeorzan, deținătorul unei (foste) cariere de marmură în acest parc;
- de semnătura sa (a prof. Ioan Păcurar – n.r.) ar atârna, potrivit acuzelor aduse de Goțiu, avizul ciuntirii parcului național, pentru ca Pavel Sângeorzan să-și poată continua și extinde exploatarea de marmură;
- Consiliul Științific al PNMR, condus de prof. Ioan Păcurar, ar fi luat decizii favorabile pentru hăcuirea parcului național și pentru extinderea carierei de marmură;
- pentru a-și întări și susține acuzațiile, Mihai Goțiu a postat pe contul său o fotografie în care Ioan Păcurar, cu pușca în mâna dreaptă, este alături de Pavel Sângeorzan după o partidă de vânătoare, cu un exemplar de capră neagră în fața lor;
Ce a declarat prof. univ. Ioan Păcurar pentru clujulpolitic.ro:
Este o dezinformare totală făcută de cineva care, când era senator al României, dormea în Parlament. Poza aceea nu este făcută în Munții Rodnei, ci în Leapșa, Munții Vrancei. A fost făcută în urmă cu doi ani, iar exemplarul din poză este un exemplar de selecție cu un corn, nu o capră neagră. Am urmărit acel exemplar vreo 4 ani. A fost prima dată când am participat la o selecție la capră neagră. Era un exemplar care trebuia scos fiindcă are un singur corn și genetic transmite acest caracter. Personal, cred că tot ce am făcut a fost legal. Eu am permis de vânătoare de 30- 35 de ani, îmi plătesc cotizația la zi, și a fost singurul exemplar împușcat de mine. Nu sunt un vânător înrăit cum se spune acolo (în textul postat de Mihai Goțiu pe Facebook – n.r.).
Ioan Păcurar a mai spus că se afla la o partidă de vânătoare autorizată în Munții Vrancei, nu în Munții Rodnei, și că Pavel Sângeorzan n-ar fi participat la aceeași vânătoare cu el, dar că el nu a postat nimic pe Facebook, ci omul de afaceri ar fi făcut-o. Profesorul Ioan Păcurar a mai spus că Sângeorzan nu avea dreptul să posteze fără să-i ceară acordul.
Au mai fost zece persoane care și-au făcut poze la acea vânătoare și au venit pe rând. Dar lumea mă știe. Sângeorzan ăsta nu e genul de om cu care să mă afișez, cu care să mă mândresc. Ne-am întâlnit întâmplător în Vrancea. El mergea la o vânătoare, eu la alta. Ce să-i fi spus: dă-te mai încolo, măi? Pe de altă parte, eu sunt doar președinte onorific al Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei, nu președinte în sensul clasic, cu puteri depline. Iar această funcție nu e retribuită. Eu am un singur vot din 16, și nu am drept de VETO. Nu l-am favorizat în niciun fel pe acest Sângeorzan. Cariera lui de marmură funcționa înainte de a fi eu președinte. Se află într-o zonă tampon între Parcul Național și restul. El (Sângeorzan – n.r.) și-a reglementat situația conform Legii 158/2017 pe care o avea cu PNMR, iar Consiliul Științific a fost de acord să iasă din Parc. Vă spun că nu l-am favorizat cu nimic pe acest Sângeorzan”, a mai declarat, pentru clujulpolitic.ro, Ioan Păcurar.
Cine este Pavel Sângeorzan
Pavel Sângeorzan este un controversat om de afaceri din județul Bistrița Năsăud. Potrivit presei bistrițene, Sângeorzan ar fi exploatat în ultimul deceniu și jumătate marmură din zona tampon a Parcului Național Munții Rodnei prin firma SC Valsecmar. Compania n-ar mai fi avut licență de exploatare din luna ianuarie 2019, scrie site-ul timponline.ro, iar avizele îi lipsesc din 2005, când au fost interzise prin lege exploatările din perimetrele parcurilor naționale. În 2006, Pavel Sângeorzan declara că nu este dispus să înceteze activitatea de exploatare în carieră dacă nu va fi despăgubit de stat cu suma de 1,3 milioane de euro, echivalentul investiției făcute acolo. El a explicat că a făcut investițiile în cariera de marmură aflată la marginea Parcului Național Munții Rodnei înainte ca acesta să-și extindă granițele peste terenul pe care se afla cariera. Presa bistrițeană scria, în urmă cu doi ani, că numele lui Pavel Sângeorzan a apărut într-un caz scandalos: acesta ar fi participat la o vânătoare în care un cal schingiuit la Romuli ar fi fost folosit drept momeală pentru vânat.
