Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi ignorată. România ar putea risca o procedură de infringement şi sancţiuni financiare severe în caz de neconformare, au avertizat Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie.
Cele trei asociaţii de magistraţi din România au luat act de hotărârea Curţii de Justiţie a UE potrivit căreia judecătorii pot să nu aplice o decizie a Curţii Constituţionale contrară dreptului european fără a fi expuşi riscului de a fi sancţionaţi disciplinar.
În acelaşi timp, organizaţiile susţin că au luat act şi de „inexplicabila lipsă a unei reacţii imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului Justiţiei, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare”.
Asociaţiile de magistraţi cer măsuri urgente
În vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, organizaţiile de magistraţi cer adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:
1. Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. ş din Legea nr. 303/2004, care permite sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE şi a jurisprudenţei CJUE, respectiv a Convenţiei europene a drepturilor omului şi a jurisprudenţei CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancţionarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a Inspecţiei Judiciare, prin prevederea de garanţii pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conţinutul hotărârilor pe care le pronunţă, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE; reorganizarea Inspecţiei Judiciare, crearea a două inspecţii distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcţiile de conducere;
2. Desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori: desfiinţarea SIIJ nu trebuie însoţită de reglementarea vreunei noi garanţii pentru magistraţii anchetaţi pentru fapte de corupţie, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneţia în avizul din 5 iulie 2021; de asemenea, desfiinţarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenţei DNA de a ancheta magistraţii acuzaţi de corupţie, lupta împotriva marii corupţii fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
5. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior;
6. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei.
Ce riscă România
Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor români reamintesc şi că nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a UE poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice.
În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 şi C-379/191, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii.
Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri a CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizorie a unei sancţiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancţiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE.
