Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul ruşilor asupra unei maternităţi şi a unui spital de copii drept „crimă de război”.
„Până şi războiul are reguli”, transmite Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Regulile războiului modern sunt stabilite de Convenţiile de la Geneva.
Ce este o crimă de război?
Civilii nu pot fi atacaţi în mod deliberat – şi nici infrastructura care este vitală pentru supravieţuirea lor. Unele arme sunt interzise – cum ar fi minele antipersonal şi armele chimice sau biologice, transmite BBC.
Bolnavii şi răniţii trebuie să fie îngrijiţi – inclusiv soldaţii răniţi, care au drepturi de prizonieri de război. Coridoarele umanitare trebuie să aibă prioritate pentru ca răniţii şi refugiaţii să fie transportaţi în siguranţă.
Alte legi interzic tortura şi genocidul – încercarea deliberată de a distruge un anumit grup etnic sau cultural de oameni. Infracţiunile grave în timpul războiului, cum ar fi uciderea, violul sau persecuţia în masă a unui grup, sunt cunoscute drept „crime împotriva umanităţii”.
Ce acuzaţii de crime de război au existat în Ucraina?
Ucraina a declarat că atacul aerian rusesc asupra maternităţilor şi a secţiilor de copii din Mariupol a fost o crimă de război. Trei persoane, inclusiv un copil, au fost ucise, iar 17 angajaţi şi pacienţi au fost răniţi. Au existat, de asemenea, rapoarte că trupele ruse au tras în civilii ucraineni care fugeau de atacuri.
Există tot mai multe dovezi că bombele cu dispersie au lovit zonele civile din Harkov . Ministerul Regatului Unit al Apărării spune că Rusia a folosit explozibili termobarici care creează un vid masiv prin absorbţia de oxigen. Aceşti explozivi devastatori nu sunt interzişi – dar utilizarea lor deliberată în apropierea civililor ar încălca aproape sigur regulile războiului, scrie MEDIAFAX.
Mulţi experţi susţin că invazia în sine este o crimă, un război agresiv. În Marea Britanie, ofiţeri superiori de poliţie s-au oferit să ajute la strângerea de dovezi ale crimelor comise în Ucraina.
Cum pot fi urmăriţi penal suspecţii pentru crime de război?
Au existat o serie de instanţe unice începând cu cel de-al Doilea Război Mondial – inclusiv tribunalul pentru crime de război comise după destrămarea Iugoslaviei . A fost înfiinţat un organism pentru a-i urmări pe unii dintre cei responsabili de genocidul din Rwanda unde extremiştii hutu au măcelărit 800.000 de oameni în 100 de zile în 1994.
Astăzi, Curtea Penală Internaţională (ICC) şi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) judecă crimele de război. CIJ statuează asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice.
Ucraina a depus un dosar împotriva Rusiei pentru invazie. Dacă CIJ s-ar pronunţa împotriva Rusiei, sarcina de a pune în aplicare acea hotărâre ar reveni Consiliului de Securitate al ONU. Însă Rusia – unul dintre cei cinci membri permanenţi ai CSONU – ar putea să se opună prin veto oricărei propuneri de sancţionare.
Preşedintele Putin sau alţi lideri ar putea fi urmăriţi penal?
Este mult mai uşor să acuzi şi să condamni militarii care comit crime de război decât pe liderii cărora le-a ordonat să le comită. Ei pot fi acuzaţi şi pentru „purtare de război agresiv”, invazie sau conflict nejustificat sau orice acţiune militară nejustificată în legitimă apărare.
Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere CPI să investigheze această infracţiune. Dar, din nou, Rusia ar putea să se opună prin veto, fiind unul dintre cei cinci membri permanenţi ai consiliului. Deci, există vreo altă modalitate de a urmări persoanele fizice? Eficacitatea CPI – şi modul în care dreptul internaţional se desfăşoară în practică – depind nu doar de tratate, ci şi de politică şi diplomaţie.
Mulţi alţi experţi în drept internaţional susţin că, la fel ca la Nürnberg, soluţia constă din nou în diplomaţie şi acord internaţional, dar şi înfiinţarea unui tribunal unic pentru a judeca crimele de război.
Vladimir Putin ar putea fi condamnat prin absenţă pentru crime de război chiar dacă este improbabil să fie arestat vreodată.
