Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport privind măsurile luate de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), document care consemnează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE şi că toate obiectivele de referinţă pot fi închise în mod satisfăcător. Comisia nu va mai monitoriza şi nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept.
Astăzi, 22 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport privind măsurile luate de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare.
Raportul trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte recomandările restante şi îndeplinirea obiectivelor de referinţă (benchmarks) ale MCV de la raportul MCV din iunie 2021.
”Raportul constată cu satisfacţie eforturile semnificative depuse de România în vederea implementării acestor recomandări prin noi acte legislative, politici şi instrumente menite să consolideze sistemul judiciar şi combaterea corupţiei. Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE şi că toate obiectivele de referinţă pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ţine totodată seama de evoluţia situaţiei statului de drept în UE şi, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, se arată într-un comunicat al comisiei.
Comisia Europeană precizează că nu va mai monitoriza şi nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
Progresele înregistrate în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei
Printre reformele importante se numără legile justiţiei adoptate recent şi o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ţine seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei şi la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acţiuni suplimentare.
”În ceea ce priveşte combaterea corupţiei, instituţiile de stat îşi unesc forţele pentru a pune în aplicare o nouă strategie naţională anticorupţie, iar pe parcursul anului 2021 şi în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării şi a sancţionării corupţiei la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătăţit procedura de ridicare a imunităţii politice, iar instituţiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea şi conflictele de interese, precum şi cu gestionarea şi recuperarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni au funcţionat în mod eficace”, notează CE.
În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce priveşte revizuirea codurilor sale penale, precum şi consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare şi rezilienţă al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanţă cu legislaţia UE şi cu standardele internaţionale anticorupţie.
Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în raport şi la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept şi cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept.
Etapele următoare
Punerea în aplicare efectivă a angajamentelor României şi continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor asigura faptul că progresele înregistrate sunt durabile şi ireversibile, permiţând încheierea cu succes a MCV. Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va ţine seama de observaţiile Consiliului, precum şi de cele ale Parlamentului European. Comisia va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât şi al României în lunile următoare.
Ciclul anual al raportului privind statul de drept va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim în urma desfiinţării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie; funcţionarea Inspecţiei Judiciare; resursele umane din sistemul judiciar; executarea hotărârilor judecătoreşti de către administraţia publică; impactul viitoarei revizuiri a legislaţiei penale asupra eficacităţii luptei împotriva corupţiei, precum şi evoluţia cadrului de integritate şi aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.
Acestea vor face parte din monitorizarea sistemului de justiţie şi a combaterii corupţiei, doi dintre pilonii principali ai rapoartelor. Unele dintre aceste aspecte au făcut deja obiectul unor recomandări în ultimul raport privind statul de drept şi, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte din procesul de monitorizare întreprins de Comisie în urma recomandărilor.
Obiectivele României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi alte oportunităţi de asistenţă în cadrul altor programe relevante ale UE, în special Instrumentul de sprijin tehnic vor contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că reformele în curs, precum cele privind codurile penale, vor elimina lacunele existente în legislaţie şi vor consolida eficacitatea luptei împotriva corupţiei.
Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susţinute ale României de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Mecanismul este expresia angajamentului comun al României şi al UE. În concordanţă cu decizia de instituire a mecanismului şi aşa cum a subliniat Consiliul şi Curtea de Justiţie a UE, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României.
