Judecătorii Curții de Apel Cluj s-au întrunit astăzi în Adunare Generală, în contextul informațiilor apărute în spațiul public în ceea ce privește salarizarea personalului instanțelor, raportat la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice şi al comunicatului emis de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial în urma întâlnirii din data de 07.12.2023 de la Ministerul Finanţelor.
Judecătorii au reamintit că:
Independența justiției reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constituția României, iar protecția tuturor drepturilor fundamentale ale cetățenilor depinde în mod indisolubil de existența unui sistem judiciar competent, independent și imparțial.
Ca urmare, independența justiției, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natură financiară, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligație a statului care izvorăște din dreptul fiecărui individ la o instanță imparțială.
Perpetuarea situației de neplată a drepturilor salariale cuvenite atât judecătorilor, cat si personalului auxiliar recunoscute fie prin hotărâri judecătorești definitive, fie prin acte administrative emise de către ordonatorul principal de credite ar avea un impact negativ major, mai ales în contextul în care instanţele judecătoreşti se confruntă cu o gravă lipsă de judecători si personal auxiliar, iar judecătorii si personalul auxiliar care se află în activitate sunt nevoiţi să soluţioneze un număr de dosare mult mai mare decât cel rezonabil.
Atragem atenţia că deşi este vorba de drepturi pecuniare cuvenite pentru activitatea desfăşurată în calitate de judecători si personal auxiliar, drepturile obţinute prin hotărâri judecătoreşti definitive au fost eşalonate la plată pe o perioadă de 5 ani, prin O.U.G. nr. 114/2018 şi O.U.G. nr. 3/2019, în prezent autoritatea executivă punându-se în situaţia de a nu-și respecta propriile acte prin intenţia de amânare a plăţii sumelor aferente anului 2023.
De altfel, nerespectarea hotărârilor judecătorești privind salarizarea, precum și neplata în întregime a drepturilor salariale este o situație de o gravitate deosebită și lezează fundamental independența justiției și statutul magistraților, cu consecințe directe asupra actului de justiție și reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil și protecția proprietății, aspecte reținute în două decizii CEDO, prin care s-a statuat că ”o autoritate nu poate să pretexteze lipsa de fonduri pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească”.
Faţă de cele mai sus arătate, judecătorii din cadrul Curtii de Apel Cluj apreciază, în marea lor majoritate, că se impune a se atrage public atenția asupra acestor aspecte, și în special cu privire la intenția guvernului de emitere a unei ordonanţe de urgenţă prin care să se dispună amânarea pentru anul 2024 a plăţii drepturilor salariale de natură restantă stabilite prin hotărâri judecătoreşti, precum şi faţă de riscul de a nu fi prevăzute în bugetele instanţelor sumele necesare plăţii salariilor integrale începând cu luna ianuarie 2024.
În raport cu cele ce preced, Adunarea generală a judecătorilor Curtii de Apel Cluj, cu unanimitate de voturi, a hotărât:
Susţinerea revendicărilor formulate de personalul auxiliar, prin Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, precum si sustinerea protestului grefierilor Curţii de Apel Cluj, declanşat în baza Hotărârii Adunării generale extraordinare a Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare DICASTERIAL, in forma amânării judecații cauzelor aflate pe rolul instanței, cu excepția cauzelor având caracter urgent mentionate mai jos:
– în materie non penală: suspendarea executării hotărârilor, suspendarea executării actelor administrative, suspendarea executării silite, măsuri asiguratorii şi ordonanțe preşedințiale; măsuri de protecție a minorilor în situații de urgență; tutelă; curatelă; adopție; ordin de protecție; regimul străinilor; achizițiile publice în faza de atribuire; concedierile; greva; incidente procedurale şi strămutări privind cauzele de mai sus;
– în materie penală: cereri de competența judecătorului de drepturi şi libertăți, cu excepția celor care au ca obiect contestație privind durata procesului, dosare cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive în cauză, măsuri preventive, măsuri asigurătorii şi măsuri de siguranță, contestații la executare care privesc aceste măsuri; cauze în care răspunderea penală este susceptibilă de a fi prescrisă în termen scurt; incidente procedurale privind cauzele de mai sus.
