Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat joi seara că liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, ceea ce înseamnă că Ungaria a renunţat la dreptul său de veto.
Totodată, Consiliul European a decis ca Georgiei să-i fie acordat statutul de candidat la aderarea la UE.
Deschiderea negocierilor cu Bosnia-Herţegovina era susţinută puternic de Austria, care semnalase că s-ar împotrivi unei aderări accelerate a Ucrainei şi Republicii Moldova. „Un semnal clar de speranţă pentru popoarele lor şi pentru continentul nostru”, a comentat Charles Michel pe reţeaua socială X.
REACŢIA LUI ZELENSKI
„Aceasta este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru întreaga Europă. O victorie care motivează, inspiră şi întăreşte”, a reacţionat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Le mulţumesc tuturor celor care au lucrat pentru ca acest lucru să se întâmple şi tuturor celor care au ajutat. Îi felicit pe toţi ucrainenii în această zi. De asemenea, felicit Moldova şi personal pe Maia Sandu”, a adăugat preşedintele ucrainean.
„Istoria este făcută de cei care nu obosesc să lupte pentru libertate”, a încheiat Zelenski mesajul său.
Chiar şi joi dimineaţa, când liderii UE s-au reunit, Viktor Orban insistase că UE nu ar trebui să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina, semnalând că îşi va menţine veto-ul. Fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, acum premier al Poloniei, declarase însă, miercuri, că premierul Ungariei este un „lider pragmatic”, sugerând că ar putea fi făcut să se răzgândească.
MAIA SANDU: ESTE O PAGINĂ NOUĂ ÎN ISTORIA NOASTRĂ
„Dragi moldoveni, felicitări! Decizia de azi de a deschide negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este victoria noastră a tuturor. Uniunea Europeană a zis „da” pentru ţara noastră, a zis „da” pentru viitorul nostru european. Este o pagină nouă în istoria noastră”, a scris pe Facebook preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
„Acum doi ani, nimeni nu-şi imagina că în 2023 Comisia Europeană va propune deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova”, a punctat ea.
„Succesul de azi este meritul întregii societăţi – al tuturor celor care aleg democraţia şi prosperitatea, care muncesc cu perseverenţă şi răbdare, care au ieşit la vot, au protestat pentru libertate şi nu au încetat niciodată să creadă că Moldova merită mai mult”, arată Maia Sandu.
„Suntem europeni şi acest lucru este recunoscut de întreaga UE”, a conchis şefa statului moldovean.
Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat în vara anului trecut, după ce Rusia invadase Ucraina în februarie, iar cele două ţări au accelerat reformele în dorinţa de a arăta că vor să se apropie de lumea occidentală şi să se îndepărteze de Rusia.
La începutul lunii trecute, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să aprobe deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, subliniind ritmul accelerat în care s-au străduit să facă reforme. Negocierile pentru aderarea la UE pot dura însă mulţi ani, fiind nevoie de paşi în mai multe domenii pentru armonizarea legislaţiei.
Preşedinta Georgiei, proeuropeana Salome Zourabichvili, a vorbit, la rândul ei, despre o „piatră de hotar monumentală pentru Georgia” şi pentru restul continentului. „Voinţa de neclintit a poporului georgian şi-a spus cuvântul, conducând la obţinerea binemeritată a statutului de candidat”, a scris Zourabichvili. „Reunificarea Georgiei cu familia sa europeană este o perspectivă ireversibilă!”, a reacţionat preşedinta Georgiei după anunţarea deciziei Consiliului European.
Georgia îşi depusese în primăvara anului trecut, odată cu Moldova şi Ucraina, cererea de a primi statutul de ţară candidată la aderarea la UE, însă decizia în cazul Tbilisi – unde la conducerea guvernului se află un premier controversat, bănuit de simpatii proruse – a fost amânată în aşteptarea unor reforme suplimentare. În timp ce Ucraina şi Moldova au primit statutul de ţări candidate încă din vara anului 2022, candidatura Georgiei a primit undă verde abia acum.
