ANALIZĂ. După patru ani de mandat

Dintre cei 10 deputați pe care clujenii i-au ales în decembrie 2020, șapte s-au aflat la primul mandat, iar ceilalți trei la al doilea mandat. Dintre senatori, doar reprezentantul USR a fost la primul mandat în parlament.

Aproape 300 de întrebări parlamentare făcute de Moisin

Radu Moisin este iniţiator sau coiniţiator a 95 de proiecte legislative, dintre care 41 au devenit legi. Printre proiectele de lege semnate de Moisin și care deja au devenit lege se numără Legea 147/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului Legea 238/2024 privind modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, Legea 265/2024 pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Totodată, Moisin și-a pus semnătura pe Legea 61/2024 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, precum şi pentru completarea Legii nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare

Moisin se numără, de asemenea, printre semnatarii proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 și cel de modificare a Codului administrativ.

În cei patru ani de mandat, Moisin a formulat 285 de interpelări pentru a găsi soluţii la diverse probleme din judeţul Cluj și nu numai. Deputatul liberal a încercat să afle, spre exemplu, cauzele întârzierii fondurilor pentru cabinetele de medicină de familie prin PNRR, despre datoria internă și externă a României, dar și despre numărul muncitorilor străini de la noi din țară. Moisin a mai fost preocupat de starea lucrărilor la proiectele mari de infrastructură din zona Clujului și de situația sistemelor antigrindină pentru județul Cluj

În această perioadă de mandat, Radu Moisin a mai avut 34 luări de cuvânt în plen, dintre acestea 17 au fost declarații politice. Tot Moisin a depus în scris 34 de declarații politice scrise.

Radu Moisin a făcut parte din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Campion la voiaje externe

Liberalul Sabin Sărmaș s-a aflat și el la primul mandat de parlamentar. Deputatul a activat în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, unde a deținut funcția de preşedinte și în Comisia pentru sănătate şi familie. Clujeanul a fost ales pe listele PNL Cluj, însă în 2024 când a candidat la Primăria Cluj-Napoca împotriva primarului Emil Boc și-a pierut caliutatea de membrua PNL.

În cadrul activității parlamentare, de la preluarea mandatului Sabin Sărmaș și-a pus semnătura pe 90 de propuneri legislative, dintre acestea 42 fiind deja promulgate.

Printre legile la care Sărmaș a fost inițiator sau coinițiator se numără cea privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, Legea privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate și Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

De asemenea, a avut 23 intervenții în plen și a formulat o interpelare.

Activitatea liberalului clujean a fost axată, în special pe parcursul anului 2022, pe organizarea la București a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din anul 2022. Această conferință se organizează la fiecare patru ani, reunind reprezentanții celor 193 de state membre ale organizației pentru a veghea la atribuirea spectrului radio la nivel global, crearea standardelor tehnice pentru rețelele și serviciile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) din întreaga lume și eforturile de promovare a incluziunii digitale în comunități slab deservite, fiind cel mai important eveniment internațional din domeniul telecomunicațiilor. Sabin Sărmaș a deținut funcția  de președinte al Conferinței, având un rol de mediator în negocierile avute între statele prezente.

Conferința Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor a fost cea mai mare reuniune, din punctul de vedere al statelor prezente, al numărului de participanți și al duratei, organizată în România de la admiterea sa ca stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1955.

În acest mandat, deputatul clujean a devenit campion la voiaje externe pe banii Parlamentului. A stat în acest mandat aproape patru luni în delegații făcute în toate colțurile lumii .Cu ocazia acestor vizite, fostul liberal a ajuns și în zone exotice precum Rwanda, Algeria sau Thailanda. De asemenea, Sărmaș a avut delegații în Japonia, Arabia Saudită, dar și Statele Unite.

Deputatul a avut începând cu 2021 și până acum 18 deplasări externe de 117 zile care au costat 303.077,76 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 60.000 de euro.

La alegerile din 1 decembrie, Sărmaș a candidat independent pentru Camera Deputaților însă nu a adunat suficiente voturi.

Cristina Burciu preocupată de digitalizare

Deputatul Cristina Burciu s-a aflat la al doilea mandat de parlamentar, fiind aleasă pe listele PNL Cluj. Liberala a activat în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, unde a deținut funcția de vicepreşedinte. Pe parcursul celor patru ani de mandat, Cristina Burciu a susținut 129 de propuneri legislative, dintre care 51 au fost promulgate. Printre proiectele promulgate se numără: proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.59/1934 asupra cecului; proiect de Lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului și proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii gradului de digitalizare a serviciilor consulare. A mai avut 10 intervenții în plen, două dintre acestea fiind declarații politice. Alte 96 de declarații politice au fost făcute în scris. Cristina Burciu a mai avut 113 întrebări și interpelări.

Sorin Moldovan s-a aflat la al doilea mandat de parlamentar, fiind ales în 2020 pe lista PNL.

Activitatea s-a în cei patru ani a constat în susținerea a 122 de inițiative legislative, 44 dintre acestea devenind legi. Liberalul a mai avut 48 de intervenții în plen în cadrul a 36 de ședințe. Totodată a formulat 49 de întrebări și interpelări pe diverse teme menite să lămurească probleme locale sau naționale.

Peste 400 de intervenții în plen

Tot la primul mandat de deputat s-a aflat și Alin Coleșa, ales pe listele pentru Cluj a Alianței pentru Unitatea Românilor.

Coleșa a activat de la preluarea mandatului în nu mai puțin de șase comisii parlamentare. Este vorba de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (din feb. 2021), Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (din iun. 2022) – Secretar (din oct. 2022), Comisia pentru știință și tehnologie (din oct. 2022), Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice (mai – iun. 2022), Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului (iun. 2022) și Comisia pentru știință și tehnologie (feb. 2021 – mai 2022) – Secretar (din mar. 2021.

Din datele oferite de Camera Deputaților reiese că, din decembrie 2020, deputatul clujean și-a pus semnătura pe 177, dintre care 4 au fost promulgate.

Parlamentarul a promovat inițiative care țin de domeniul social. El a avut intervenții și a lucrat la Legea educației sexuale și la cea privind condamnarea incitării la ură și discriminare. De asemenea a susținut Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare precum și modificările la Legea adopției.

În această perioadă, Coleșa a fost preocupat și de lămurirea unor probleme semnalate de clujeni. În acest sens a formulat 35 de întrebări și interpelări. Prin aceste instrumente, Coleșa a încercat să lămurească, spre exemplu, situația flotanților care au apărut în preajma alegerilor locale din iunie.

Coleșa a mai cerut lămuriri despre hrana ecologică achiziționată prin Programul pentru școli al României în perioada 2017-2023, conform Planului național de achiziții publice verzi. În primii doi ani de mandat, Alin Coleșa a mai avut 426 de luări de cuvânt în plen în cadrul a 204 de ședințe.

Toți deputații USR de Cluj s-au aflat la primul mandat

Este vorba de Oana Murariu, Viorel Băltărețu și de Radu Molnar.

Oana Murariu a făcut parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (din dec. 2021), unde a dețineut funcția de vicepreşedinte (din sep. 2022).

Pe parcursul celor patru ani de mandat, Oana Murariu a avut 1821 de inițiative legislative, 28 dintre acestea fiind promulgate. Printre proiectele de lege promulgate se numără cea privind modificările la Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice*) și proiectul de Lege pentru completarea art.28 din Legea nr.290/2004 privind cazierul judiciar.

Deputatul USR de Cluj a mai avut 47 de întrebări și interpelări prin intermediul cărora a încercat să lămurească o serie de probleme semnalate de clujeni.

Oana Murariu a mai avut 118 intervenții în plen și opt declarații politice. Alte 9 declarații politice au fost făcute în scris.

Infrastructura, preocuparea lui Viorel Băltărețu

Deputatul Viorel Băltărețu a fost ales în 2020 pe listele USR Cluj și a activat în trei comisii: Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia pentru afaceri europene; Comisia pentru antreprenoriat şi turism.

Din datele oferite de Camera Deputaților reiese că, din decembrie 2020, deputatul clujean și-a pus semnătura pe 211 de proiecte legislative, 41 dintre acestea fiind promulgate.

Parlamentarul a promovat inițiative care țin de domeniul muncii. El a avut intervenții și a lucrat la Legea privind Codul Fiscal, cea privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă și la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Una dintre legile la care a fost co-inițiator și care a fost promulgată este Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. De asemenea, a susținut proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare

Băltărețu a avut 14 declarații politice și 503 de luări de cuvânt în plen. Totodată a înaintat 43 de întrebări și interpelări ce vizau lămuriri legate de proiecte de infrastructură, cardul de sănătate, finanțarea proiectelor pentru comunele din România sau rezultatele programelor Start-up Nation 2017 și Start-up Nation 2018.

Totodată, o preocupare deosebită a deputatului a vizat proiectele de infrastructură rutieră.

Deputatul clujean care a vrut să lămurească legăturile lui Simion cu FSB

Radu Molnar a fost ales în 2020 pe listele USR Cluj pentru Camera Deputaților. În cei patru ani de mandat, Molnar a făcut parte din Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare (din apr. 2021); Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (din mar. 2022) și Comisia pentru știință și tehnologie. A făcut parte și din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Pe parcursul celor patru ani de mandat și-a pus semnătura pe 263 de inițiative legislative. Dintre acestea, 42 au fost promulgate. Printre legile promulgate se numără cea privind  prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum şi pentru completarea şi modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială și proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Deputatul Radu Molnar a mai avut în cei patru ani de activitate 26 întrebări și interpelări parlamentare prin intermediul cărora a încercat să afle printre altele despre măsurile luate în urma multiplelor decese de minori, din cauza infecțiilor nosocomiale dar și despre legăturile lui George Simion cu FSB. Molnar a mai avut 35 de intervenții în plen și două declarații politice.

Cinci intervenții în plen făcute de social democratul Achimaș Cadariu

Patriciu Achimaș Cadariu a fost ales pe listele PSD Cluj pentru Camera Deputaților. Deputatul a activat în cadrul Comisiei pentru sănătate şi familie, unde a deținut funcția de secretar, și în Grupul pentru combaterea cancerului, unde a avut calitate de preşedinte. De la preluarea mandatului, Patriciu Achimaș Cadariu a inițiat sau a fost coinițiator al 51 propuneri legislative. Dintre acestea, 23 au fost promulgate, devenind legi. Printre acestea se numără Legea pentru prevenirea şi combaterea cancerului.

Legea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

În cei patru ani de mandat, social democratul a avut cinci intervenții în plen, însă nu figurează cu vreo întrebare sau interpelare.

Liderul UDMR Cluj, Csoma Botond s-a aflat și el la al doilea mandat de deputat. În cei patru ani de activitate în parlament, Csoma Botond a reușit să propună sau să fie coautor a 62 de proiecte de legi. Dintre acestea 29 au fost adoptate și promulgate.

Liderul UDMR Cluj a fost preocupat printre altele să aducă modificări la Legea fondului funciar nr.18 din 19 februarie 1991, la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021. Totodată, Csoma Botond a fost unul dintre inițiatorii Legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989. Liderul UDMR Cluj a mai avut 91 de intervenții în plen și 23 de luări de cuvânt în Biroul permanent. Totodată, liderul UDMR a formulat 8 întrebări și interpelări. Csoma Botond a obținut un nou mandat de deputat pe listele UDMR.

Senatorii

În 2020-2024, cei patru senatori clujeni au promovat o serie de inițiative legislative, în calitate de inițiatori sau coinițiatori. Acestea au vizat domenii diverse – de la educație și sănătate, până la administrație și justiție.

Senatorul Adrian Oros a fost ales pe listele PNL, însă a în 2021 a trecut la Forța Dreptei.

A activat în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie. În cei patru ani de mandat, Adrian Oros a inițiat sau a fost coinițiator pentru 28 de proiecte de lege. Trei dintre acestea au fost adoptate și promulgate. Printre cele promulgate se numără propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și a altor acte normative. Adrian Oros a mai susținut pentru declarații politice și a avut 41 de intervenții în plen. Adrian Oros nu a mai obținut mandat de parlamentar deoarece Forța Dreptei nu a atins pragul de cinci la sută.

Laszlo Attila a fost ales pe listele UDMR și a activat în Comisia de Sănătate unde a deținut funcția de secretar.

Din datele prezentate de Camera Superioară a Parlamentului reiese că Laszlo Attila a avut 61 de propuneri legislative dintre care 32 au fost promulgate. Printre inițiativele legislative susținute de Laszlo Attila și care au devenit legi se numără cea de modificare a Ordonanței de urgență nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local Totodată, Laszlo Attila a semnat propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. O altă lege pe care clujeanul și-a pus semnătura este cea privind completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Senatorul UDMR a avut 32 de intervenții în plen, însă la capitolul întrebări și interpelări activitatea este zero.

Dîncu nu și-a încheiat mandatul

Vasile Dîncu a devenit senator pe listele PSD, însă în iunie 2024 a renunțat la mandat fiind ales eurodeputat.

În noiembrie 2021, Vasile Dîncu a fost numit ministru al Apărării, funcție pe care a deținut-o până în octombrie 2022 când a demisionat. Pe parcursul celor șapte sesiuni parlamentare, social democratul clujean a avut 44 de inițiative legislative, 18 dintre acestea devenind legi. Unul dintre proiectele de lege semnate de Dîncu și care a fost promulgată este cea privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX din Piața Cipariu din Cluj-Napoca.. Actul normativ prevede alocarea, anuală, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, suma de 3.000.000 lei. Ansamblul Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX, simbol al contribuţiei fundamentale a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la realizarea Marii Unirii şi a persecuţiilor îndreptate împotriva acesteia, a fost ridicat în Piaţa Timotei Cipariu nr. 2 din Cluj-Napoca.

Piatra de temelie a edificiului din Piața Cipariu, Cluj-Napoca, a fost binecuvântată, la 27 ianuarie 1991, de către Înaltpreasfinția Sa George Guțiu, pe atunci Episcop de Cluj-Gherla.

Mai târziu, în anul 2007, când în fruntea Eparhiei se afla Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, construcția a fost dedicată “Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX” ca simbol al apărării credinței din secolul al XX-lea.

Construcția necesită resurse financiare semnificative în vederea definitivării, resurse de care Biserica, deposedată de bunurile sale în anul 1948, nu dispune în prezent.

Pe parcursul celor trei ani și jumătate de mandat, liderul PSD Cluj a avut 11 întrebări parlamentare, 15 declarații politice, 4 interpelări și patru întrebări adresate primului ministru. De asemenea a avut 135 de intervenții în plen.

Locul lui Vasile Dîncu în Senat după ce a devenit europarlamentar a fost preluat de Răzvan Ciortea. Acesta a prins doar o sesiune parlamentară, reușind să aibă o singură intervenție în plen. La toate celelalte capitole activitatea a fost zero.

Cristian Bordei a fost ales senator pe listele USR, iar din datele parlamentului reiese că a avut o activitate destul de intensă. Astfel este autor sau coautor a 190 de proiecte legislative, dintre acestea 40 fiind promulgate. Cristian Bordei a mai avut 90 declarații politice, 30 de întrebări și 17 interpelări. Totodată a intervenit de 216 ori în plen și a adresat 3 interpelări primului ministru. În cei 4 ani, Cristian Bordei a mai susținut 97 de declarații politice.

Analiză preluată cu acceptul redacției Făclia.