România pare tot mai împărțită între generații, cel puțin din punct de vedere politic. Cel mai recent sondaj INSCOP Research arată o diferență profundă de viziune între alegătorii tineri și cei vârstnici.
Aproape două treimi dintre tinerii sub 30 de ani ar vota cu AUR, SENS sau USR, formațiuni care se poziționează împotriva sistemului politic tradițional.
Conform sondajului INSCOP, tinerii sub 30 de ani ar vota cu AUR (34%), SENS (16%) sau USR (14%).
Seniorii votează stânga
În tabăra cealaltă, alegătorii de peste 60 de ani continuă să susțină partidele tradiționale, în special Partidul Social Democrat (PSD), care înregistrează 38% intenție de vot în rândul acestei categorii.
„Această polarizare demografică este dovada unei fracturi de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite”, a explicat sociologul Remus Ștefureac, citat de Mediafax.
AUR, principalul partid antisistem
Electoratul activ, cu vârste între 30 și 44 de ani, consolidează poziția AUR drept principala forță antisistem, cu o intenție de vot de până la 50%.
În același timp, ascensiunea mișcării SENS, care încă nu este reprezentată în Parlament, ca a doua opțiune preferată de tineri marchează o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc.
România, în pragul unei confruntări de viziuni
Pe măsură ce diferențele de generație se adâncesc, România pare să se îndrepte spre o confruntare de perspective, respectiv între trecutul care cere stabilitate și viitorul care strigă după schimbare.
Problemele economice, de identitate și culturale se întrepătrund într-o competiție tot mai intensă pentru semnificație și reprezentare, iar alegerile viitoare ar putea deveni, mai mult ca niciodată, o bătălie între lumi politice paralele.
Finalul anului 2024 și începutul acestui an a fost unul „zbucuimat” din punct de vedere politic. În urma alegerilor Parlamentare s-a format o majoritate, dar e vorba de o coaliție de partide pro-europene, care nu este străină de probleme și scandaluri, formată din PSD, care a obținut cele mai multe voturi, dar departe de ceea ce reaușea acest partid la nivel național, PNL, USR, UDMR și minorități.
Președintele a fost ales în acest an, după ce alegerile din 2024 au fost anulate, o premieră în istoria României și a țărilor democratice. Nicușor Dan, un independent la momentul alegerilor, a ieșit învingător în bătălia electorală cu liderul AUR, George Simion. În scrutinul anulat la finalul anului 2024, pe primul loc se plasa Călin Georgescu, și el un independent, acum cercetat penal pentru complicitate la tentativa de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicare falsă în formă continuată, dar și pentru promovarea în public, prin diverse mijloace, de ”idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe”.
Mai mult, candidatura președintei SOS, Diana Șoșoacă a fost respinsă de Curtea Constituțională în octombrie 2024 pentru că „încalca condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale”, „cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.
