Activistul civic Szakats Istvan arata intr-o postare de pe grupul Clujuyl Civic cum au scăpat corupții Clujului de pedeapsă. Metoda este cea a prescripției faptelor.
”Clujene, ești revoltat de starea justiției? Și crezi că la Cluj e mai bine ca la București? Ei bine, la Cluj e exact la fel. Ghici ce au în comun
Pop Rares Vasile, fostul șef al ISCTR Cluj Traian Florinel Cuc, fost consilier județean PSD,
Eugen Cecan, șeful DRDP Cluj
PSD-istul Mădălin Glăvan și oamenii de afaceri Ioan Bene, Căpriță Neicuțescu, Lăcan Ioan Paul, Liviu Lola, Vasile Bercan, Florin Tecar, Sebastian Popa, Călin Mitică?
Hai să ne dăm și noi aportul la reformarea justiției din România! Detalii.
Sute de oameni protestează împotriva modului în care a ajuns să se împartă dreptatea în România. Reportajul Recorder a rupt coaja acestei eczeme care supurează de aproape 10 ani în sistemul nostru de Justiție. Un studiu realizat de fosta judecătoare Andrea Chiș arată cum Justiția a devenit un sistem piramidal controlat de „cei aflați în vârf, adică de o mână de judecători și procurori, în mâinile cărora se află cariera fiecărui judecător și procuror din România”.
Prin „mâinile” din justiția clujeană, cu ajutorul prescripției, au scăpat oameni de afaceri, șefi din administrație, judecători sau polițiști acuzați de corupție.
Curtea de Apel Cluj este a treia cea mai mare instanță din România și pe parcursul timpului s-a transformat într-o adevărată „fabrică a prescripției”. Marile cazuri de corupție, de infracțiuni financiare, li s-au scurs judecătorilor printre degete, iar inculpații au scăpat de condamnări.
În reportajul care a scos oamenii în stradă este explicată rețeta prin care oamenii de afaceri sau politicieni, cum ar fi Marian Vanghelie scapă de acuzațiile de corupție: tergiversarea termenelor de judecată până la instituirea prescripției (vezi art 154). Cel mai adesea, întârzierea unui dosar se face prin schimbarea completelor.
Curtea de Apel Cluj ar trebui să afiseze public, în cadrul hotărârilor de colegiu, schimbările dictate în complete. Acest lucru nu s-a mai întâmplat din 2022. Singurele comunicări de colegiu din ultimii trei ani se referă la puncte de vedere (vezi aici, aici, aici și aici) care au legătură cu protejarea pensiilor speciale.
Cea mai mare instanță clujeană este condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan. Printre puținele ieșiri publice ale acestei magistrate se pot număra cele făcute în două podcasturi: unul de acum doi ani la Marius Tucă Show și celălalt, de la începutul lui decembrie 2025, Pe drept cuvânt.
În ambele situații interpelările critice ale realizatorilor lipsesc cu desăvârșire. Întrebările sunt „servite” magistratului pentru ca discursul să fie cât mai părtinitor, iar sistemul de justiție prezentat de Gîrbovan să fie cât mai protejat. Marius Tucă este un ziarist care lucrează pentru Dan Voiculescu, politician și om de afaceri condamnat penal, dar care a beneficiat din plin de hibele sistemului de Justiție. În cealaltă apariție, interviul este luat de Florentin Țuca, avocat care face parte dintr-o importantă casă de avocatură. Printre clienți se numără, cu precădere, oameni de afaceri sau politicieni acuzați de acte de corupție.
Sub aceste auspicii, inculpații din dosarele de corupție scapă de întreaga răspundere penală pentru infracțiunile comise. Lista de mai jos, cu procesele în care a fost lăsată să intervină prescripția răspunderii penale este doar partea vizibilă a unui aisberg care ascunde acest mecanism. Sunt sute de asemenea dosare care nu mai sunt postate deoacere sistemul portal.just.ro are un mecanism intern prin care dosarele mai vechi de trei ani sunt sterse automat din baza de date. La dosarele „rezolvate” prin metoda prescripției mai pot fi adăugate și cele în care probele de interceptări sau declarații de martori au fost anulate, pentru ca acuzațiile procurorilor să nu mai poată fi susținute.
Valoarea prejudiciului realizat prin aceste metode de „spălare” a inculpaților este aproape imposibil de cuantificat.
În 2021, omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost achitat definitiv la Curtea de apel Cluj. Judecătorii GÎLCĂ Mihai-Iulian și MARIAN Mihăiţă Lucian de la această instanță au dat o sentință definitivă în dosarul de evaziune fiscală, de aproximativ un milion de euro, în care omul de afaceri clujean a fost trimis în judecată în 2016. ”În baza art. 421 al. 1 lit. b din C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de către DNA – ST Cluj şi partea civilă DGRFP Cluj-Napoca – AJFP Cluj împotriva sentinţei penale nr. 145/31 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Cluj. În baza art. 275 alin. 2 din C.p.p. obligă partea civilă la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2021”, arată soluția pe scurt a instanței.
În 2014, Pop Rares Vasile, fostul șef al ISCTR Cluj a fost trimis în judecată pentru corupție. În 2025 a fost achitat (arhivat aici) ca urmare a intervenirii prescripției. Procesul a fost strămutat de la instanțele din Cluj-Napoca la cele din Alba Iulia, iar completele s-au schimbat de mai multe ori.
În 2019, Lăcan Ioan Paul, om de afaceri clujean din domeniul energiei, alături de alți 9 inculpați au fost trimiși în judecată pentru o evaziune de peste jumătate milion de lei. În 2024 a intervenit prescripția.
În 2022, Cătălin Hideg, denunțătorul foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei. În 2024, fost condamnat de Tribunalul București la patru ani de închisoare. Dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, iar condamnarea va fi stearsă ca urmare a intervenției prescripției pentru că judecarea s-a reluat de la zero.
În 2017 trei oameni de afaceri au fost trimiși în judecată într-un dosar de evaziune. În 2023, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția faptelor și inculpații au scăpat.
În 2016, omul de afaceri clujean Ioan Bene a fost trimis în judecată pentru exploatarea unei balastiere fără să dețină licență. În 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a constat că a intervenit prescripția faptei și acuzațiile au fost șterse.
În 2015, doi oameni de afaceri apropiați de fostul ministru PNL Lucian Bode au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2024, Tribunalul Cluj a încetat procesul penal împotriva lor ca urmare a intervenției prescripției.
În 2018, Traian Florinel Cuc, fost consilier județean PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. În decembrie 2022, instanța a anunțat că va emite o sentință. De la acea dată termenul a fost amânat de 10 ori până la jumătatea anului 2023, când judecătorii au decis că este nevoie de o expertiză contabilă. A urmat o nouă rundă de amânări pe motiv că raportul de expertiză întârzie să apară. Din cauza trecerii timpului va interveni prescripția.
În 2017, mai mulți oameni de afaceri au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Făceau tranzacții cu sarea de la Salina Dej. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj unde judecătorii au fost schimbați. În cauză va interveni prescripția faptelor.
În 2019, Eugen Cecan, șeful DRDP Cluj a fost trimis în judecată pentru delapidare. În martie 2024 a intervenit prescripția faptelor și a scăpat de acuzații.
În 2015, patru inculpați conectați politic au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2021, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și inculpații au scăpat de acuzații.
Liviu Lola este om de afaceri care are contracte cu statul și fiul fostului șef RAADPP Cluj. A fost trimis în judecată în 2020 pentru evaziune fiscală. Procesul este tergiversat astfel că va interveni prescripția.
În 2020, un istoric clujean, angajat al Academiei Române, a fost trimis în judecată pentru corupție. Tribunalul Cluj l-a judecat până în 2024, când a intervenit prescripția faptelor.
Un om de afaceri și un inspector de la Camera de Conturi Cluj au fost trimiși în judecată în 2021 pentru luare și dare de mită. Dosarul și-a urmat cursul până în 2024, când curtea de Apel Cluj a decis rejudecarea, începând cu etapa de cameră preliminară, adică cu reluarea
probelor de la zero. În acest caz va interveni prescripția.
În 2020, clujeanul Vasile Bercan, om de afaceri și fost secretar de stat într-unul din guvernele Boc, a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. În 2024, Tribunalul Cluj a constat că a intervenit prescripția faptelor.
În 2020, TECAR V. FLORIN-VASILE, om de afaceri din Dej apropiat de PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția și acuzațiile au fost șterse.
În 2016, la Tribunalul Cluj a început procesul în care 10 polițiști clujeni au fost trimiși în judecată pentru corupție. În 2022, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și faptele au fost șterse.
BORŞ-UIFĂLEAN SIMION TOADER, unul dintre cei mai cunoscuți hackeri clujeni care a spart site-ul președenției României, a fost trimis în judecată în 2018 pentru spălare de bani. În 2023, Tribunalul Cluj a constat intervenția prescripției, iar procesul penal a încetat.
În 2014, mai mulți oameni de afaceri și judecători din Suceava au fost trimiși în judecată pentru corupție. După mai multe tergiversări, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, iar în 2023 s-a constat intervenția prescripției.
În 2014, mai mulți oameni de afaceri, judecători și polițiști din Sălaj au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Curtea de Apel Cluj constată că a intervenit prescripția și încetează procesul penal.
În 2020, mai mulți oameni de afaceri clujeni au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2025, Tribunalul Cluj constată intervenția prescripției și încetează procesul.
În 2016, omul de afaceri clujean Sebastian Popa a fost trimis în judecată pentru delapidare.
În 2023, Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție. În 2020, același inculpați, alături de alți trei inculpați sunt trimiși în judecată, în alt dosar, de această dată pentru spălare de bani. Tot în 2023, instanța încetează procesul pe considerentul prescripției.
În 2020, patronul unei cunoscute firme de construcții din Cluj a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. Procesul durează până în aprilie 2024, când Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție a faptelor.
Directorul Aeroportului Internațional Cluj Napoca, David Ciceo, și omul de afaceri Ioan Bene, au scăpat de răspunderea penală dintr-un proces de luare de mită. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a fost judecat până în 2023, când s-a constat intervenția prescripției.
Un inculpat dintr-un dosar de evaziune, cu un prejudiciu de 15 milioane euro, trimis în instanță în 2020, a scăpat de răspunderea penală după ce Curtea de Apel Cluj a constatat în 2023 intervenția prescripției.
În 2021, la Curtea de Apel Cluj este înregistrat dosarul în care un avocat, soț al unei judecătoare din Mureș, este acuzat de evaziune fiscală. În 2023, instanța dispune încetarea procesului ca urmare a constatării intervenției prescripției.
În 2021, un inculpat este trimis în judecată pentru act sexual cu un minor. În 2023, Judecătoria Zalău dispune încetarea procesului penal pe motiv că ar fi intervenit prescripția faptei. Dosarul ajunge la Curtea de Apel Cluj care desființează soluția de prescripție și dispune rejudecarea dosarului.
Madălin Glăvan a fost trimis în judecată în 2021 sub acuzația de înșelăciune. În 2023, Curtea de Apel Cluj constată intervenția prescripției și dispune încetarea procesului.
Omul de afaceri Călin Mitică, alături de alți 10 inculpați, au fost trimiși în judecată în 2015 pentru spălare de bani. Procesul a durat până în 2023, când acuzații au scăpat prin intervenția prescripției.
În 2017, un șef de ocol silvic și mai mulți pădurari au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2023, Curtea de Apel Cluj a constatat prescripția faptelor și a încetat procesul penal.
Peste 500 de dosare de corupție faultate de prescripție
Site-ul Direcției Naționale Anticorupție arată că în 89 de sentințe judecătorești, date în urma trimiterii în judecată a dosarelor de corupție, unii inculpați au scăpat de condamnare prin intervenția prescripției.
Această Direcție din cadrul Ministerului Public arată amploarea pe care „pârghia” prescripției o are în dosarele de corupție trimise în judecate.
Într-un interviu din 2023, fostul șef al DNA Crin Bologa apreciază că „erau peste 500, 557 de dosare, atât la urmărire penală, vreo 100 și ceva, 190, cât și restul în instanță, unde s-ar putea aplica deciziile Curții Constituționale și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție pe prescripție.”
Dintre aceste dosare se pot enumera cel al unui avocat din Baroul Timiș care a luat o mită de 40.000 euro pentru a influența magistrați. După 8 ani de judecată a scăpat prin prescripția faptelor.
Fostul director al Institutului Național de Cercetare Aerospațială și alți patru inculpați au scăpat de dosarul penal în care erau cercetați pentru cauzarea unui prejudiciu de 5 milioane euro prin prescripție.
Un fost secretar de stat judecat că a luat o mită de 300.000 a scăpat de acuzații datorită prescripției.
Inculpații dintr-un dosar cu un prejudiciu de 1 milion euro au scăpat de acuzații prin intermediul prescripției.
Un comisar de poliție de la Brigada de Operațiuni Speciale Brașov prins că i-a dat informații confidențiale unui om de afaceri cercetat pentru corupție a scăpat prin aceeași metodă, a intervenției prescripției.
Fostul vicepreședinte ANAF, trimis în judecat pentru luare de mită a scăpat de răspunderea penală datorită prescripției.
Foștii șefi ai Administrației Bazinale Banat, judecați pentru abuz în serviciu într-un dosar cu un prejudiciu de 600.000 lei au scăpat prin intervenția prescripției.
Trei inculpați trimiși în judecată pentru că mituiau arbitri de la meciurile de fotbal au scăpat prin aceeași „portiță”, a prescripției.
Lista acestor dosare este publică și poate fi consultată de oricine este interesat să observe amploarea modului în care deformarea legilor justiției acționează asupra răspunderii penale în cazurile de corupție.
Prescripția Răspunderii Penale în România
Prescripția răspunderii penale este o cauză care înlătură răspunderea penală după trecerea unui anumit interval de timp de la săvârșirea faptei. Statul pierde dreptul de a trage la răspundere o persoană dacă nu a reușit să o condamne definitiv într-un termen stabilit de lege.
Termenele de prescripție sunt prevăzute în Art. 154 din Codul Penal. Acestea variază în funcție de gravitatea pedepsei prevăzute pentru infracțiunea respectivă (de exemplu, 8 ani pentru infracțiuni pedepsite cu închisoarea între 5 și 10 ani).
Marea controversă: Întreruperea cursului prescripției
Punctul critic în sistemul judiciar românesc recent îl reprezintă prescripția specială (întreruperea termenului). Conform vechiului Art. 155, cursul termenului se întrerupea prin îndeplinirea „oricărui act de procedură”.
Pentru a unifica practica instanțelor, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis Decizia nr. 67/2022 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
Concluzia: Deciziile CCR privind lipsa întreruperii prescripției reprezintă lege penală mai favorabilă.
Aplicare: Aceasta se aplică retroactiv tuturor dosarelor aflate în curs de judecată sau în faza de anchetă pentru fapte comise înainte de mai 2022. Practic, termenele de prescripție s-au împlinit mult mai repede, deoarece actele procurorilor nu au mai „oprit ceasul” prescripției în acea perioadă.
Aceste decizii au dus la închiderea a mii de dosare penale (inclusiv dosare de corupție sau evaziune fiscală), deoarece instanțele au fost obligate să constate că termenul de prescripție s-a împlinit, indiferent de stadiul procesului. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) monitorizează impactul acestor decizii asupra instanțelor, deși rolul său este administrativ și de garantare a independenței justiției, nu de modificare a legii.
În prezent, instanțele din România sunt obligate să verifice dacă faptele judecate intră sub incidența deciziilor CCR din 2018 și 2022. Dacă se constată că termenul general de prescripție s-a scurs (fără a se lua în calcul întreruperile din perioada respectivă), judecătorii dispun încetarea procesului penal”, a explicat pe larg activistul civic Szakats Istvan.
