Vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru susţine că Autoritatea Electorală Permanentă condusă de social-democratul Adrian Ţuţuianu a început ofensiva pentru blocarea unei alianţe PNL-USR, el acuzând PSD că pune piedici unei asemenea construcţii înainte ca aceasta să prindă contur.
”Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de PSD-istul Adrian Ţuţuianu, a început deja ofensiva pentru blocarea unei eventuale alianţe PNL-USR. Cei de la PSD înţeleg foarte bine ce ar putea însemna o asemenea construcţie politică pentru ei în 2028 şi încearcă să-i pună piedici înainte ca ea să prindă contur”, a scris pe Facebook, Alexandru Muraru.
El a precizat că PNL nu acceptă ca regulile privind înfiinţarea partidelor, radierea lor sau dreptul de asociere în alianţe politice să fie stabilite printr-un proiect promovat de o instituţie controlată politic şi iniţiat de un guvern PSD.
Muraru consideră că legislaţia electorală trebuie modificată în Parlament, printr-o dezbatere transparentă, cu participarea tuturor partidelor parlamentare.
”PSD, după ce a pus din nou mâna pe statul român, va folosi toate pârghiile instituţionale şi politice pentru a-şi proteja interesele şi pentru a continua atacurile împotriva celor care vor o Românie eliberată de sinecurism, clientelism şi de reţelele care au tratat finanţele publice ca pe propria puşculiţă. Miza este limpede. PSD vrea să controleze nu doar instituţiile statului, ci şi regulile jocului politic”, a mai afirmat Alexandru Muraru.
Totodată, Alexandru Muraru susţine că o alianţă PNL-USR, construită în jurul reformei administraţiei, responsabilităţii bugetare şi eliminării privilegiilor politice, este exact ceea ce le provoacă social-democraţilor cele mai mari temeri pentru 2028.
”În schimb, venim noi cu o propunere. PNL va susţine depolitizarea reală a AEP prin instituirea unui consiliu de supraveghere, cu reprezentarea tuturor partidelor parlamentare, care să pună în practică în mod real subordonarea AEP faţă de Parlamentul României, conform legii”, a adăugat Muraru.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a propus o nouă lege a partidelor politice, menită să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii. Textul integral, format din 77 de articole structurate în nouă capitole, propune cea mai amplă reformă a cadrului legal al formaţiunilor politice din România de la Revoluţie încoace, reglementând întregul parcurs al unui partid – de la constituire până la dizolvare şi radiere, conform instituţiei.
În prezent, Legea 14/2003 permite înfiinţarea unei formaţiuni politice cu doar trei membri fondatori – un prag pe care actualul preşedinte al AEP Adrian Ţuţuianu l-a criticat public, spunând că a permis apariţia unor „partide de familie”, înfiinţate de rude apropiate care ulterior au putut solicita beneficii precum sedii de la RAAPPS.
Noul proiect ridică ştacheta la 100 de membri fondatori.
A doua schimbare structurală majoră priveşte procedura de înfiinţare a unui partid. În prezent, cererile de înregistrare se depun la Tribunalul Bucureşti. Noul proiect mută întreaga procedură la AEP.
