Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, luni seară, bilanţul mandatului la Palatul Victoria, înainte de votul din Parlament pentru Cabinetul Luca Niculescu. El a arătat că, dacă nu ar fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit ţara întreagă. Bolojan a mai declarat că nu a ascuns nimic românilor, nu a modificat cifre şi a refuzat să facă promisiuni fără acoperire. El a mai spus că a fost un mandat intens, marcat de crize interne şi externe şi de provocări şi a preluat o ţară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar şi de încredere dar predă viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte.
„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcţia de premier, mandatul se va încheia. A fost un mandat intens, marcat de crize interne şi externe şi de provocări. Am preluat o ţară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar şi de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experienţa unei guvernări fără minciună, fără populism şi cu respect pentru oameni”, a afirmat premierul în conferinţa de bilanţ.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit ţara întreagă şi fiecare familie ar fi simţit puternic acest lucru. Am fost obligaţi să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget şi să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre şi am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”, a mai spus premierul interimar.
El a arătat că unele decizii au fost grele.
„Ştiu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care şi-a recalculat cheltuielile şi a simţit o scădere a nivelului de trai. Ştiu că oamenii nu trăiesc din indicatorii macroeconomici. Ei judecă guvernarea după preţurile pe care le plătesc, după salarii şi pensii, după siguranţa locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat şi printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulţumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă”, a adăugat Bolojan.
Premierul interimar a menţionat că efortul lor a avut sens.
„Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 şi-l vom reduce şi în 2026 la ţinta anunţată. Execuţia bugetului în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei faţă de 102,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,53 puncte procentuale. Am evitat retrogradarea de către agenţiile de rating, asigurând astfel posibilitatea finanţării deficitului”, a spus el.
Ilie Bolojan a mai anunţat că investiţiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 82 de miliarde de lei la 107 de miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăţi prin proiecte europene iar în primele opt luni ale anului 2026 cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei cu 4,3 miliarde mai puţin faţă de aceeaşi perioadă anului trecut.
Premierul interimar a mai afirmat că datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influenţate şi de ceea ce s-a întâmplat în plan internaţional şi a căror creştere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat, care au accelerat în ultimii ani şi care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%.
„Inflaţia a făcut parte din corecţie, dar a fost şi rezultatul unor crize externe aflate din controlul României. Corecţia bugetară nu a fost un scop în sine. Am urmărit să păstrăm resursele pentru investiţii şi să trecem treptat de la creşterea alimentată de consumul pe datorie la creşterea bazată pe producţie şi competitivitate”, a arătat el.
Bolojan a menţionat că un element esenţial pentru stabilizarea ţării a fost absorbţia fondurilor europene prin programul PNRR.
„L-am găsit blocat, supracontractat şi întârziat şi în prag de eşec, l-am renegociat şi l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR şi mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat iniţial. Procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea în luna august a legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat şi nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-vestul României, acestea ar fi fost în eşec sau ar fi rămas fără finanţare”, a menţionat premierul interimar.
Premierul interimar a mai declarat că a lăsat următoarele măsuri: Reducerea structurilor şi a posturilor inutile, reforma administraţiei centrale şi locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanţă în companiile de stat şi în instituţii, reforma autorităţilor finanţate, reforma pensiilor magistraţilor, reducerea birocraţiei prin digitalizare, reaşezarea raportului dintre cei care finanţează statul şi cei finanţaţi de stat.
„PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul şi să tergiverseze lucrurile. Reforma administraţiei publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. (..) Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România acum ar fi fost într-o situaţie cu mult mai bună, însă reformele afectau interese puternice”, a subliniat Bolojan.
El a spus că a pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor şi a instituţiilor care consumă resurse.
„Nu am dus un război împotriva bugetărilor corecte. Există un corp profesional valoros în rândul funcţionarilor, pe care îi respect. Reforma statului este o chestiune şi de dreptate. Nu putem cere familiilor şi companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituţiile ineficiente, privilegiile nejustificate şi pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-şi aplica sieşi regulile de disciplină pe care le cere societăţii”, a explicat el.
Bolojan a menţionat că „cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna, fără minciuni, fără aşteptări false, cu respect pentru banul public şi pentru viitorul ţării”.
Potrivit lui Ilie Bolojan, „reforma pensiilor magistraţilor a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să şi-o asume”.
„Nu am făcut niciun pas înapoi în această privinţă, deşi plătim şi acum preţul”, a arătat el.
Ilie Bolojan a mai spus că unul dintre domeniile cele mai problematice care afectează în mod major competitivitatea României este energia.
„Lipsa reformelor şi întârzierea investiţiilor au fost resimţite atât de cetăţeni, prin facturi şi preţuri, cât şi de firme, în competiţia dură de pe piaţa internaţională. Am început să deblocăm investiţiile care erau îngropate sub mormane de hârtii. Am făcut paşi importanţi pentru creşterea capacităţilor de stocare, pentru întărirea reţelelor şi pentru sprijinirea marilor investiţii, precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate”, a spus el.
