Latino-americanii care au contribuit la realegerea lui Donald Trump i-au întors spatele în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului, dezamăgiţi de promisiunile sale neîndeplinite privind scăderea preţurilor şi de politica sa represivă în materie de imigraţie.
De la Texas până în California, alegătorii hispanici au votat masiv în favoarea democraţilor marţi, permiţând partidului să preia din nou controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului şi reducându-l pe Donald Trump la neputinţă legislativă pentru cei doi ani care îi mai rămân la Casa Albă.
Participarea latino-americanilor a atins probabil un nivel record pentru alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă Janet Murguía, preşedinta organizaţiei de apărare a drepturilor latino-americanilor UnidosUS.
Potrivit acesteia, mulţi latino-americani l-au susţinut pe Donald Trump în 2024 datorită promisiunilor sale de combatere a inflaţiei, dar nu au văzut rezultatele aşteptate.
De asemenea, aceştia resping „campania sa de deportări în masă, care a devenit incontrolabilă, precum şi metodele abuzive, violente şi crude reprezentate de ICE”, poliţia federală de imigrare.
„Alegătorii latino-americani au transmis un mesaj clar cu privire la furia şi îngrijorările lor legate de direcţia pe care o ia ţara noastră”, a spus ea.
Chiar şi printre tinerii latino-americani născuţi în Statele Unite, care se simt la fel de americani pe cât sunt moştenitori ai culturii hispanofone a părinţilor lor, mulţi spun că nu au suportat ofensiva naţională condusă de ICE.
Sub impulsul lui Donald Trump, agenţia a intensificat operaţiunile de expulzare a milioane de persoane, în special în cadrul raidurilor efectuate pe şantierele de construcţii.
Victor Bucio, un texan de 34 de ani născut din părinţi mexicani, face parte din grupul „no sabo”, aşa cum sunt porecliţi tinerii americani de origine latino-americană care nu vorbesc, sau vorbesc foarte prost, limba părinţilor lor.
Expresia, creată dintr-o conjugare greşită a verbului spaniol „saber” (a şti), desemnează o generaţie a cărei pondere tot mai mare în rândul noilor alegători, în special în Texas, contribuie la redefinirea influenţei politice a comunităţii hispanice.
„Este pur şi simplu trist că a fost nevoie de un eveniment de o asemenea amploare şi de ceva care să-i afecteze personal pentru ca ei să se hotărască în cele din urmă să meargă la vot”, explică el pentru AFP, făcând referire la raidurile poliţiei de imigrare din Statele Unite, înainte de a adăuga în spaniolă: „ cei care nu ştiu, aceşti „no sabo”, ştiu de fapt”.
Potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne de către NBC News, democraţii au devansat republicanii cu aproximativ 30 de puncte în rândul alegătorilor latino-americani marţi, faţă de doar cinci puncte pentru Kamala Harris în 2024.
În California, latino-americanii au contribuit la alegerea guvernatorului democrat Xavier Becerra. În Texas, aceştia au ajutat-o pe Gina Hinojosa, fiica unor imigranţi mexicani, să ajungă la putere, punând capăt celor trei decenii de dominaţie republicană în acest stat.
Democrata i-a adus un omagiu bunicii sale, care îi repeta mereu: „no te dejes” (nu te lăsa învinsă). „Anul acesta, am pus acest lucru în practică şi am schimbat acest stat. Această victorie este a voastră şi a lor”, a declarat ea după victoria sa.
Potrivit centrului de cercetare CIRCLE al Universităţii Tufts din Boston, 70% dintre latino-americanii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani au votat pentru candidaţii democraţi la Camera Reprezentanţilor.
În Florida, republicanii au rezistat valului democrat, dar la limită.
Viviana Castro, o pensionară de 67 de ani originară din Venezuela şi stabilită în Miami, afirmă că este „mândră” că a votat împotriva lui Donald Trump.
„Modul în care tratează imigranţii nu este nici foarte etic, nici foarte moral, nici demn de un om”, explică ea.
Pentru Yadira Sanchez, directoarea executivă a organizaţiei Poder LatinX, nu mai este vremea pentru „no sabo”, ci pentru o generaţie „Yo Sé Voto” (Eu votez).
