Analiză. Rareș Bogdan, locomotiva PNL

Analize Editoriale Slider

Ultimele două zile marchează încheierea unei etape în istoria recentă a unui partid. Și, posibil, înseamnă sfârșitul dominației unui partid. Nu, teama îmi este, și a unui mod de a face politică.

Deocamdată câteva informații simple: PSD a pierdut, față de alegerile precedente, în cifre absolute, 1.600.000 (un milion șase sute de mii de voturi). E important de reținut această cifră în contextul în care se pune mare accent pe impactul participării sporite la vot asupra scorului obținut de PSD.

Unii dintre ei pur și simplu n-au mai votat.O parte din voturi au mers (cum corect au intuit Valer Simion Cosma și Emil Sam) la Pro Romănia, partidul nou creat al lui Ponta (să îndraznim să credem că zona mai reformatoare și pro-europeană a membershipului și lidershipului PSD?), iar altele (observație datorata lui Florin Iaru), din zona peremistă a partidului (să nu-i uitam pe Olguța Vasilescu și Codrin Ștefănescu, foști membri importanți în PSD, dar nici campania pentru prezidențiale din 2014 a lui Victor Ponta) au fost atrași de discursul de tip peremist (în întregime ca stil și cel puțin în parte ca formă) al lui Rareș Bogdan Exersat înainte luni bune (dacă nu ani) în studiou, îmbracat în ie, înfăsurat în tricolor sau ridicat în picioare de pe scaunul de moderator și răcnind la politicienii de dincolo de ecran, acest discurs l-ar fi speriat pe un Dan Diaconescu (OTV – o specie mult mai duioasa și joviala de populist).

Deocamdată să constatăm că Rareș Bogdan s-a dovedit o locomotivă reală și eficientă în contextul lidershipului cenușiu și nereformat al PNL (V. Blaga, R. Turcan și alte figuri expirate), a ajuns peste noapte unul dintre cei mai importanti (cel puțin la nivel informal) oameni politici ai momentului și este de urmărit parcursul său pe viitor. Temele introduse de el, deși complet irelevante pentru niste alegeri europarlamentare, se pare că s-au dovedit importante pentru România. Să vedem jumătatea plina a paharului și să ne bucurăm că n-a existat un Rareș Bogdan care să se mainfeste în cadrul unui partid extremist-populist.

Voi repeta ce am mai spus în trecut, opinia mea este că PSD nu a pierdut pentru ce voia să facă (la nivel programatic asumat) ci pentru CUM și CU CINE a încercat, și datorită agendei ascunse care treptat i-a acaparat în bună masură demersurile în detrimentul celei reale/asumate programatic – care poate a fost singurul și primul set coerent și justificabil de politici publice din 1989 încoace, din păcate și acesta pus în aplicare într-un mod dezastruos și care a adus suspect de mult cu bătaia de joc.

Despre Liviu Dragnea – deocamdata nu despre condamnarea lui – putem spune cu certitudine că, personaj fără carismă și venit din zona administrativă (dar deocamdată aici nu avem niciun păcat capital) a preluat un PSD fără elite politice reale și nu a găsit nicio modalitate de a stimula crearea și încurajarea altora noi (cu una sau doua excepții cu totul marginale) într-o zonă în care, după 2016, potențialul putea fi uriaș. Ba dimpotrivă, maniera sa de a conduce se pare că a avut un efect contrariu

Lipsa atenției la detalii, incoerența și absența (măcar) a intenției de a realiza „manu forte” un program minimal și coerent de interes public (fie în infrastructură, finanțe, proiecte de dezvoltare macro – cu cateva excepții în zona agriculturii), accentuată de faptul că de la finalul lui 2016 a actionat ca prim-ministru prin proxy au dus partidul la cel mai mare dezastru autoprovocat venit după una dintre cele mai mari victorii la urne de la începutul anilor ’90 (și cu siguranță cea mai spectaculoasă) la cel mai mare dezastru înregistrat la urne.

Guvernarea PSD a dat o qvasipermanenta impresie de impovizație, cârpeală, incertitudine și nesiguranță plus lipsa de predictibilitate (repet, în pofida unor idei valide cel puțin în teorie); comunicarea (dinspre partid, partidul în Parlament și guvern spre societate) pe mai multe voci, adesea disonante, nu a ajutat nici aceasta deloc. Iar asta a declanșat un uriaș vot negativ, prin care cetățenii s-au arătat deciși să le ia înapoi partea de gestionare a treburilor publice pe care le-o încredințaseră în 2016

Cu mai multe reflecții (posibil) zilele viitoare…

Horia Lupu, drd, politolog

1 thought on “Analiză. Rareș Bogdan, locomotiva PNL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *