- Care sunt motivele pentru care 1 din 5 români susține, în prezent, că nu dorește să se vaccineze împotriva COVID-19?
- Cine și ce anume i-ar putea determina pe românii sceptici momentan să se vaccineze împotriva COVID-19?
- Câți români s-ar vaccina împotriva COVID-19 dacă va fi necesară o nouă vaccinare, peste un an?
Sondajul IRES evaluează percepțiile, atitudinile și comportamente românilor cu privire la vaccinarea anti COVID-19, în contextul mai larg al informării lor cu privire la sănătate, dar și al modului în care aceștia se raportează la vaccinuri.
Potrivit sondajului, procentul românilor care spun că se vor vaccina împotriva COVID-19 este în creștere față de măsurătorile anterioare, tendința fiind explicabilă prin dezbaterile intense din spațiul public cu privire la acest subiect. Patru din zece români spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei; o cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina; nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului). Nehotărâții sunt mai curând femei, persoane ocupate, cei care utilizează internetul și rețelele sociale.
Printre cele mai frecvent declarate motive invocate de cei care nu doresc să se vaccineze regăsim: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederii în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate. I-ar face să își schimbe părerea dacă ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor, garantarea siguranței vaccinului, informațiile sau reacțiile de la persoane care deja s-au vaccinat ori condiționarea anumitor activități de vaccinare.
Chiar și cei care declară că se vor vaccina cu siguranță sau deja s-au vaccinat au temeri legate de vaccin, efectele adverse și reacțiile alergice fiind cel mai frecvent întâlnite.
În contextul în care campania de informare privind vaccinarea împotriva COVID–19 a fost criticată în spațiu public, am dorit să evaluăm în ce măsură există categorii de persoane sau persoane publice care îi pot determina pe români să fie mai deschiși ori să aibă mai multă încredere în vaccinarea anti COVID-19. Datele arată că, în acest moment, medicii de familie, propriii copii, Klaus Iohannis și Raed Arafat sunt principalii ”influenceri” pentru români în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19.
Românii sunt moderat-optimiști cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.
Constatăm, de asemenea, că, declarativ, gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 și vaccinare este unul destul de ridicat, spre exemplu 8 din 10 români sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate știu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.
Principalele concluzii ale studiului:
# Aproape două treimi dintre români se consideră bine și foarte bine informați cu privire la sănătate.
# Televiziunea, internetul și discuțiile cu medicii generaliști sau specialiști alcătuiesc top trei al surselor principale de informații despre sănătate.
# Aproape 8 din 10 români spun că au o părere bună și foarte bună despre vaccinuri.
# Teama de reacții adverse este motivul principal care stă la baza opiniei defavorabile privind vaccinurile.
# 9 din 10 români spun că s-au vaccinat pe parcursul vieții lor.
# Mai mult de jumătate dintre români cunosc, în acest moment, pe cineva bolnav de COVID-19 sau au fost ei înșiși infectați.
# Aproape un sfert dintre români cunosc pe cineva care a decedat de COVID-19.
# Românii sunt mai îngrijorați de infectarea cu COVID – 19 pentru familia lor decât pentru ei înșiși.
# Jumătate dintre români apreciază organizarea campaniei de vaccinare anti COVID-19.
# Campania de informare privind vaccinarea anti COVID-19 este cunoscută de aproape 8 din 10 români.
# Românii sunt moderat-optimiști cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.
# Jumătate dintre români cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure și eficace.
# Gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 și vaccinare este unul destul de ridicat: 8 din 10 români sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate știu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.
# Două treimi dintre români consideră vaccinarea anti COVID-19 eficace, iar puțin peste jumătate sunt de părere că este sigură.
# 4 din 10 români declară că se vor vaccina împotriva COVID-19, dar 1 din 5 este decis să nu se vaccineze.
# Motivele pentru care românii nu doresc să se vaccineze: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederi în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate. I-ar face să își schimbe părerea dacă ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor, garantarea siguranței vaccinului, informațiile sau reacțiile de la persoane care deja s-au vaccinat ori condiționarea anumitor activități de vaccinare.
# O treime dintre cei care declară că se vor vaccina sau deja s-au vaccinat au și ei temeri legat de vaccin, efectele adverse și reacțiile alergice sunt cel mai frecvent întâlnite.
# Medicii de familie, propriii copii, Klaus Iohannis și Raed Arafat sunt principalii ”influenceri” ai românilor în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19.
# În cazul în care ar fi necesară vaccinarea și peste un an, două treimi dintre români spun că vor face acest lucru dacă vaccinul va fi gratuit, dar deschiderea scade la sub 50% în cazul în care s-ar pune problema să își cumpere ei vaccinul.
INFORMARE PRIVIND SĂNĂTATEA
Foarte bine sau destul de bine informați cu privire la sănătate se consideră aproximativ două treimi dintre intervievați – 64%.
Utilizatorii de internet și de rețele de socializare online își autoevaluează nivelul de informare drept ridicat în proporții ușor mai ridicate comparativ cu non-utilizatorii, la fel respondenții din mediul urban, Transilvania, Banat și Sud, comparativ cu cei din mediul rural, respectiv din Moldova.
Adresând o întrebare privind principalele trei surse de informare despre sănătate, aflăm că televiziunea (58%) și internetul (46%) reprezintă sursele menționate de cele mai mari proporții ale respondenților, discuțiile cu medicii generaliști sau specialiști ocupând al treilea loc în acest top, fiind menționate de 45% dintre intervievați.
PERCEPȚII ȘI ATITUDINI GENERALE PRIVIND VACCINURILE ȘI VACCINAREA
Aproape 8 din 10 români spun că au o părere bună și foarte bună despre vaccinuri, în timp ce 18% au o părere proastă sau foarte proastă despre acestea.
Întrebați care este principalul motiv pentru care au o părere proastă despre vaccinuri, cei 18% dintre intervievați care sunt de această părere dau următoarele motive: teama de reacții adverse – 30%, lipsa încrederii sau acordului cu vaccinurile – 18%, precum și lipsa informațiilor la care are acces populația/ suspiciunea de manipulare – 11%.
9 din 10 români spun că s-au vaccinat pe parcursul vieții lor cel puțin o dată – 60% doar cu vaccinurile obligatorii, iar 31% și cu alte vaccinuri decât cele obligatorii; în același timp, 6% declară că nu s-au vaccinat niciodată, 2% nu își amintesc, iar 1% nu răspund. Cei care declară că nu s-au vaccinat niciodată sunt în proporții mai mari în rândul celor cu nivel scăzut de educație, neocupați, din mediul rural.
1 din 10 respondenți care s-au vaccinat spun că își amintesc să fi avut reacții adverse în urma administrării vaccinurilor.
EXPERIENȚA CU COVID-19
Puțin peste jumătate din respondenți declară că știu pe cineva care a fost bolnav de COVID-19 sau au fost bolnavi ei înșiși.
Dintre cei care cunosc pe cineva care a fost bolnav de COVID-19, jumătate cunosc și pe cineva care a decedat din cauza acestei boli.
La nivelul întregului eșantion, 23% dintre respondenți cunosc pe cineva care a decedat din cauza COVID-19.
Majoritatea respondenților sunt mai curând îngrijorați cu privire la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 a membrilor familiei lor decât cu privire la infectarea personală (foarte îngrijorat și destul de îngrijorat – 62% membru al familiei, 52% – personal).
PERCEPȚII PRIVIND CAMPANIA DE VACCINARE ANTI COVID-19 ȘI PRIVIND CAMPANIA DE INFORMARE A VACCINĂRII
Campania națională de vaccinare este percepută drept bine și foarte bine organizată de 51% dintre participanții la sondaj, iar 44% o consideră slab sau foarte slab organizată. Pe măsură ce scade vârsta, cresc nivelul de educație și cel al veniturilor, crește procentul celor care cred că această campanie este bine și foarte bine organizată.
Informații despre campania de informare publică privind vaccinarea împotriva COVID-19 au auzit/văzut 79% dintre cei intervievați, în proporții mai mari – respondenți cu vârsta peste 51 ani, venituri și nivel de educație mai mari.
Nouă din zece persoane care au auzit/văzut informații din campania de informare privind vaccinarea spun că au văzut astfel de informații la televizor, o treime pe internet, o cincime la radio și aproape o altă cincime – pe Facebook.
Doar unul din zece respondenți a auzit/văzut informații privind vaccinarea la medicul de familie.
Patru din zece respondenți spun că știu cine este coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, iar dintre aceștia, 55% îl nominalizează pe Col. Dr. Valeriu Gheorghiță, iar alți 9% știu că acest coordonator este un militar/colonel. O cincime dintre cei care declară că știu cine este coordonatorul campaniei îl nominalizează pe Secretarul de Stat/Șeful Departamentului de Urgență, Raed Arafat.
PERCEPȚII ȘI ATITUDINI PRIVIND VACCINURILE ȘI VACCINAREA ANTI-COVID
Aproximativ jumătate dintre respondenți cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure și eficace în mare și foarte mare măsură, iar 46% consideră că acestea sunt sigure și eficace în mică sau foarte mică măsură.
Gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 și vaccinare este unul destul de ridicat. Numărul corect de doze care sunt necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19 este cunoscut de mai mult de opt din zece respondenți.
Jumătate dintre respondenți spun că știu faptul că între cele două vaccinuri împotriva COVID-19 aprobate și disponibile în România există diferențe. Principalele distincții menționate sunt cele privitoare la temperatura de stocare (32%), eficacitate (32%) și intervalul de zile între administrarea primei doze și a rapelului (16%).
Două treimi din respondenții la studiu spun că aparțin etapei a treia de vaccinare, aproximativ un sfert – celei de-a doua și 7% primei etape de vaccinare.
Patru din zece persoane intervievate spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti-COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei; o cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina; nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului).
Persoanele nehotărâte sunt mai curând femei, intervievați ocupați, care utilizează internetul și rețelele sociale; pe măsură ce scade vârsta, crește nivelul de educație și cel al veniturilor, respondenții spun în proporții mai mari că sunt nehotărâți cu privire la vaccinare.
Persoanele care încă nu s-au decis dacă se vor vaccina (probabil se vor vaccina, probabil nu se vor vaccina și nehotărâți) spun că doresc să se consulte, pentru a lua o decizie, cu profesioniști în domeniul sănătății (75%) și membri ai familiei (23%), dar și alte persoane; 4% dintre respondenți spun că nu vor să se consulte cu nimeni cu privire la această decizie.
Motivele pentru care românii nu doresc să se vaccineze: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederi în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate. I-ar face să își schimbe părerea dacă ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor, garantarea siguranței vaccinului, informațiile sau reacțiile de la persoane care deja s-au vaccinat ori condiționarea anumitor activități de vaccinare.
O treime dintre cei care declară că se vor vaccina sau deja s-au vaccinat au și ei temeri legat de vaccin, efectele adverse și reacțiile alergice sunt cel mai frecvent întâlnite.
Deschiderea pentru vaccinarea împotriva COVID-19 poate fi influențată, conform declarațiilor respondenților, în primul rând de medicii de familie (62%), propriii copii (43%), consilierul/psihologul lor, prietenii lor (32%) și părinții acestora (31%). Pe ultimul lor, dintre categoriile investigate, se află profesorii/educatorii copiilor respondenților (18%).
În cazul în care ar fi necesară vaccinarea și peste un an, două treimi dintre români spun că vor face acest lucru dacă vaccinul va fi gratuit, dar deschiderea scade la sub 50% în cazul în care s-ar pune problema să își cumpere ei vaccinul.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului:
1.512 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%
Perioada realizării anchetei: 13 – 15 ianuarie 2021
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.
Înființat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din România și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești
