Organizaţia palestiniană Hamas a recunoscut, duminică, pentru prima dată, că a făcut „greşeli” care au dus la moartea unor civili în timpul atacului asupra Israelului din 7 octombrie, care a declanşat un război în Fâşia Gaza, în care bilanţul victimelor a depăşit 25.000 de morţi, relatează AFP citat de News.ro
„Este posibil să se fi făcut greşeli” în „haosul” provocat de „prăbuşirea bruscă a aparatului de securitate şi militar” la graniţa dintre Israel şi Gaza, recunoaşte mişcarea.
Însă aceasta neagă că ar fi vizat civili, excepţie făcând situaţiile „din greşeală şi în timpul confruntărilor cu forţele de ocupaţie”.
Acest atac asupra posturilor militare, localităţilor şi participanţilor la un festival de muzică s-a soldat cu moartea a peste 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza datelor oficiale israeliene.
Aproximativ 250 de persoane au fost, de asemenea, răpite şi duse în Gaza, dintre care aproximativ o sută au fost eliberate la sfârşitul lunii noiembrie în cadrul unui schimb cu prizonieri palestinieni. Potrivit Israelului, 132 de ostatici sunt încă reţinuţi în teritoriu, dintre care 28 ar fi murit.
Atacul, de o violenţă şi o amploare fără precedent în istoria ţării, a dus la o ofensivă israeliană aeriană şi terestră asupra micului teritoriu, care s-a soldat cu peste 25.000 de morţi, în marea lor majoritate femei, copii şi adolescenţi.
În documentul său, Hamas, clasificat drept terorist de Statele Unite şi Uniunea Europeană, cere „oprirea imediată a agresiunii israeliene”, în timp ce Israelul, care urmăreşte „anihilarea” mişcării islamiste din Gaza, refuză să oprească luptele fără eliberarea ostaticilor.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins „categoric” „condiţiile” Hamas, care, potrivit acestuia, cere „încetarea războiului, retragerea forţelor noastre din Gaza” şi „eliberarea tuturor criminalilor şi violatorilor”.
Netanyahu respinge condiţiile puse de Hamas pentru un acord de eliberare a ostaticilor israelieni
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică ceea ce Hamas spune că ar fi condiţii pentru a pune capăt războiului şi a elibera ostaticii, care ar include retragerea completă a Israelului din Fâşia Gaza, unde Hamas ar urma să guverneze în continuare, relatează Reuters.
În timp ce avioanele israeliene au reluat bombardamentele asupra oraşului Khan Younis din sudul Fâşiei Gaza, un oficial de rang înalt al Hamas, Sami Abu Zuhri, a declarat pentru Reuters că refuzul liderului israelian de a pune capăt ofensivei militare din Gaza „înseamnă că nu există nicio şansă pentru întoarcerea prizonierilor (israelieni)”.
În cadrul unui acord negociat la sfârşitul lunii noiembrie de Statele Unite, Qatar şi Egipt, peste 100 dintre cei aproximativ 240 de ostatici luaţi prizonieri în Gaza în timpul atacului Hamas din 7 octombrie au fost eliberaţi în schimbul a 240 de palestinieni deţinuţi în închisorile israeliene. De atunci, Netanyahu s-a confruntat cu presiuni tot mai mari pentru a asigura eliberarea celor 136 de ostatici care au rămas în captivitate.
Forumul Familiilor Ostacilor şi Persoanelor Dispărute a cerut într-un comunicat ca Netanyahu „să declare clar că (Israelul) nu va abandona civilii, soldaţii şi alte persoane răpite în atacul din octombrie”.
Şi rudele ostaticilor, la un protest organizat în faţa reşedinţei lui Netanyahu, au cerut acţiune. „Avem nevoie ca guvernul să rezolve acum problema pe care au creat-o şi să îi aducă imediat acasă pe aceşti ostatici”, a declarat Jon Polin, tatăl lui Hersh Goldberg-Polin.
Netanyahu refuză un stat palestinian
Netanyahu a adoptat, de asemenea, o poziţie mai fermă decât înainte în ceea ce priveşte problema statului palestinian. „Nu voi face niciun compromis în ceea ce priveşte controlul deplin al securităţii israeliene asupra întregului teritoriu aflat la vest de râul Iordan”, a declarat el.
Preşedintele american Joe Biden a declarat vineri că a vorbit cu Netanyahu despre posibile soluţii pentru crearea unui stat palestinian independent, sugerând că o cale ar putea implica un guvern nemilitarizat.
Netanyahu a părut sâmbătă să respingă remarcile lui Biden privind crearea unui stat palestinian după încheierea războiului împotriva Hamas în Gaza. Cei doi nu sunt de acord cu privire la faptul că palestinienii ar trebui să aibă un stat, o soluţie pe care Biden a susţinut-o pentru a obţine pacea pe termen lung.
În declaraţia de duminică, Netanyahu a repetat că va insista asupra „controlului deplin al securităţii israeliene asupra întregului teritoriu la vest de Iordan”. Netanyahu a mai declarat că a rezistat cu fermitate „presiunilor internaţionale şi interne” pentru a schimba această poziţie şi că va continua să facă acest lucru. „Insistenţa mea este ceea ce a împiedicat ani de zile înfiinţarea unui stat palestinian care ar fi reprezentat un pericol existenţial pentru Israel”, a spus el.
