Pentru români, 1 Decembrie înseamnă mai mult decât o zi liberă cu paradă și concerte. Este data care trimite direct la Alba Iulia, 1918, când reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea cu Regatul României – moment care rotunjește proiectul României moderne, început cu Unirea Principatelor (1859) și continuat cu independența din 1877–1878.
Cum arăta 1 Decembrie 1918 la Cluj
De obicei ne imaginăm Marea Unire doar prin fotografiile de la Alba Iulia, dar pentru Cluj povestea are detalii foarte concrete. Unii clujeni au fost atunci chiar în Cetatea Unirii, ca delegați sau ca simpli participanți. Alții au rămas acasă și au trăit momentul în Piața Mare (actuala Piață a Unirii), unde clopotele au anunțat, la ora 10:00, deschiderea Marii Adunări Naționale.
Armata română a intrat în Cluj abia în ajunul Crăciunului 1918, într-un oraș aflat încă în tranziție. Așadar, pentru clujeni, 1 Decembrie a fost mai degrabă începutul unui proces, nu un moment unic.
Marea Unire a făcut posibilă apariția României Mari – un stat cu o piață internă mai mare, o majoritate românească stabilă și ambiția unui model european de organizare. Constituția interbelică, legislația agrară, discuțiile despre drepturile minorităților sunt consecințe directe ale momentului 1918.
Ziua Națională nu e doar o privire nostalgică în trecut, ci și un exercițiu de memorie politică: lucrurile s-au făcut prin negocieri, efort, structurare instituțională, iar Transilvania a fost un motor în tot acest proces. Senatul Național Român din Cluj este una dintre dovezi.
