Valul de reacții împotriva „epurării” culturale a lui Octavian Goga ia amploare, după ce grupul de intelectuali din jurul revistei „Orașul” și filiala clujeană a asociației ASTRA au dat publicității o declarație comună de protest.
Documentul, semnat de personalități marcante ale vieții culturale și artistice clujene vine ca răspuns la demersurile recente de retragere a bustului poetului din Iași și la solicitările de schimbare a denumirii Bibliotecii Județene din Cluj.
Semnatarii cataloghează aceste acțiuni drept „interpretări abuzive ale legii” și avertizează că pedepsirea postumă a „poetului pătimirii noastre” pentru activitatea sa politică reprezintă o greșeală impardonabilă, similară cu metodele ideologice de sovietizare a țării. Apelul subliniază necesitatea discernământului în aplicarea legislației, solicitând ca ipostaza de corifeu al Marii Uniri a lui Goga să rămână neatinsă în conștiința publică.
D E C L A R A Ț I E
În zilele acestea, presa ne-a adus vești deosebit de îngrijorătoare privind soarta culturii noastre, singurul domeniu din viața publică neinfestat încă de marasmul politicianist. E vorba de retragerea statuii lui Octavian Goga din locul de la Iași unde a fost amplasată, cu scopul de a ascunde publicului fața unui mare luptător pentru cauza românilor asupriți din Transilvania, poet care a fost supranumit „poetul pătimirii noastre. ”
Se pare că pătimirea sa de atunci nu a fost de-ajuns, nici zilele de închisoare la Seghedin unde l-a vizitat nenea Iancu, întrucât poziția sa ca om de partid din ultimul guvern dinainte de dictatura regală, a cășunat unui ONG din Arad, numit Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului să-l încrimineze pe unul dintre cei mai valoroși poeți naționali, socotindu-l nedemn de atenția și dragostea cu care a fost întâmpinat în timpul vieții și în postumitate doar pentru că a făcut parte dintr-un partid de dreapta. Ca atare, a solicitat Consiliul Județean Cluj să-i înlăture numele din titulatura Bibliotecii Județene și să nu permită existența unei străzi cu numele lui Octavian Goga.
Considerăm toate aceste acțiuni ultra punitive vin în contradicție cu caracterul preventiv asumat de ONG-ul arădean, care ar trebui să-și îndrepte atenția spre actualitate ca prim element discutabil.
Al doilea element trimite la interpretarea abuzivă a legii, întrucât aceasta privește „persoane care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.” Or, Octavian Goga a făcut parte dintr-un partid, a căreia ideologie a fost stabilită de A.C. Cuza, el personal fiind adversar declarat al mișcării legionare și al Gărzii de Fier. Pe acest considerent a fost adus el la putere de Carol al II-lea, în 1937-1938, pentru a mai atenua aversiunea fascizantă a Germaniei și Italiei și a salva țara de la o catastrofă.
Nu e cazul să facem confuzie între politica Partidului Național-Creștin de atunci și activitatea poetului, academicianului și omului de cultură Octavian Goga, care a rămas în conștiința nației drept emblema luptătorului pentru realizarea Marii Uniri. A pedepsi un astfel de om, care s-a identificat cu năzuințele cele mai ardente ale neamului său, ni se pare o greșeală impardonabilă pe care nici cei mai perfizi ideologi ai sovietizării țării nu au comis-o. La o situație similară se referea și poetul nostru național Mihai Eminescu atunci când afirma: „M-am convins că acea ură în contra trecutului, acea aruncare în apă a tuturor tradițiilor, acel abis creat între trecutul de ieri și prezentul de azi nu e un rezultat organic și necesar al istoriei române, ci ceva factice și artificial.”
Având în vedere că toate problemele nevralgice ale culturii noastre trebuie să fie, și sunt, rezolvate de propriii noștri specialiști în domeniu, ni se pare greșit din principiu ca altcineva, care nu are căderea necesară, să vină să ia măsuri dictatoriale într-un domeniu care prezervă memoria națiunii, cum este cel al Bibliotecii clujene.
Suntem de părere că activitatea politică a lui Octavian Goga să fie lăsată istoricilor și biografilor săi, iar poporului român să nu i se interzică prin mașinațiuni oculte dreptul de a-i cultiva ipostazele de poet național și de corifeu al Marii Uniri, exponent al năzuințelor milioanelor de români. Orice tentativă de eliminare a lui Goga poetul și luptătorul pentru Unire din conștiința publică este un atentat la identitatea națională !
Totodată, apreciem că orice tentativă de aplicare zeloasă și fără discernământ a unui text de lege, corect în fond, este de natură a genera reacții extreme, cu totul opuse celor pe care legiuitorul le-a învederat, care pot altera grav climatul social și politic din țară.
Având în vedere toate aceste argumente, grupul de intelectuali din jurul revistei „Orașul” își exprimă totalul dezacord cu tratamentul vexatoriu aplicat poetului Octavian Goga și solicităm scoaterea lui de sub incidența unor acțiuni care îi terfelesc memoria și atentează la patrimoniul cultural al Clujului și al României.
Semnatari:
prof univ dr. Mircea Popa, președinte de onoare al ASTRA Cluj
istoric Ioan Drăgan
prof. Univ. dr. Viorel Hodiș
prof. univ. dr Radu Munteanu
prof. univ. dr. Constantin Rîpă
Emil Luca
prof. univ. dr Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie George Barițiu
Octavian Căpățînă
Dan Drăghiciu
Teodor Mateescu, redactor Revista Orașul
Arhitect Ionel Vitoc-Director revista Orașul
prof univ. dr Teofil Lung
Colegiul de redacție al revistei Orașul
scriitorul Adrian Țion
scriitorul Ion Cristofor
prof, univ., dr. Nicolae Sabău
actorul Dorel Vișan
scriitorul Horia Bădescu
scriitorul Constantin Cubleșan
prof. univ. dr. Ioan Stan
istoricul Alexandru Ghișa
Cluj-Napoca, 23 aprilie 2026
