Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, în şedinţa de joi, sesizarea de neconstituţionalitate a legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2026, depusă în 27 mai de un grup de 53 de deputaţi. Actul normativ vizează modificarea cadrului legal pentru punerea în aplicare a Programului SAFE, destinat consolidării industriei europene de apărare. Sesizarea vizează atât legea de aprobare în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care ar depăşi cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum PNRR, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare.
În 27 mai 2026, 53 de deputaţi din mai multe grupuri parlamentare şi deputaţi neafiliaţi au depus la CCR o sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente.
Potrivit Simonei Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România din Camera Deputaţilor, sesizarea priveşte Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026, înregistrată în procedura parlamentară sub numărul PL-x nr. 283/2026, act normativ adoptat în procedură de urgenţă şi aflat în prezent în etapa controlului de constituţionalitate anterior promulgării.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente, arată sursa citată.
„Sesizarea de neconstituţionalitate vizează atât legea de aprobare în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare”, informa sursa citată într-un comunicat de presă.
Potrivit aceleiaşi surse, în motivarea sesizării se susţine, în esenţă, că actul normativ supus controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale referitoare la statul de drept, calitatea legii, separaţia puterilor în stat, rolul Parlamentului, condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, regimul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regulile privind bugetul public naţional şi raportul dintre dreptul intern şi dreptul Uniunii Europene.
De asemenea, se arată că mecanismul normativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 „depăşeşte cadrul de implementare a instrumentului european SAFE, prin includerea unor dispoziţii eterogene, fără legătură directă şi necesară cu obiectul reglementării europene invocate”.
„Solicităm Curţii Constituţionale să admită prezenta sesizare şi să constate că legea criticată este neconstituţională în ansamblul său. În subsidiar, solicităm Curţii să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor prin care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE, respectiv dispoziţiile referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, numărul maxim de posturi din unităţile administrativ-teritoriale, depunerea jurământului de către aleşi locali, funcţia publică, precum şi dispoziţiile care instituie derogări insuficient delimitate în materia achiziţiilor publice, contractelor în curs şi angajamentelor financiare asumate în cadrul Instrumentului SAFE”, se arată în textul sesizării la CCR.
Conform aceleiaşi surse, legea criticată a fost adoptată de ambele Camere ale parlamentului în procedură de urgenţă şi a fost depusă la Secretarul General al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
