Curtea Constituţională a respins, miercuri, ca inadmisibilă cererea depusă în 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, care se ridică la aproape 5 miliarde de lei. În 5 mai, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis cererea ÎCCJ privind obligarea Executivului de a achita banii, însă Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia, următorul termen stabilit fiind joi, 8 octombrie 2026.
UPDATE – Potrivit unui comunicat de presă, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că cererea premierului Ilie Bolojan privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, este inadmisibilă.
„Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale constante, atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar”, precizează sursa citată.
Judecătorii CCR afirmă că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce ţin de activitatea instanţei judecătoreşti – soluţionarea cererii de recuzare, ritmul judecăţii, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalităţile stabilite şi interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate şi pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituţională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituţie.
„Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008)”, explică judecătorii.
În consecinţă, cererea lui Ilie Bolojan „excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţată de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale”.
Decizia de miercuri a CCR este definitivă şi general obligatorie.
