Până la 12,6 milioane de olandezi sunt aşteptaţi miercuri la urne pentru a decide viitorul ţării în cele mai controversate alegeri legislative din istoria recentă a naţiunii şi care reprezintă primul test al anului pentru partidul de extremă dreaptă din Europa, scrie agenția de presă News.ro
Sondajele îi creditează drept învingători pe populiştii lui Geert Wilders, însă o coaliţie guvernamentală liberală ar putea să-l ţină pe liderul islamofob departe de frâiele Guvernului de la Amsterdam.
Secţiile de vot se deschid la ora locală 7.30 (8.30 ora României), iar olandezii sunt aşteptaţi să-şi exprime susţinerea pentru formaţiunile înscrise în cursa electorală până la ora locală 21.00 (22.00 ora României).
De asemenea, secţiile de vot vor rămâne deschise timp de cinci ore pe trei insule olandeze din Caraibe – Bonaire, Saba şi St Eustatius – însă acestea reprezintă numai o mică parte din electoratul de peste 12,6 milioane.
Institutul Ipsos va realiza un exit-poll pe circa 38.000 de alegători, care va fi publicat imediat după ora 21.00 (22.00 ora României). Prima versiune, care va estima rata de participare şi împărţirea mandatelor, va fi bazată pe răspunsurile oferite până la ora locală 20.30 (21.30 ora României).
Între timp, primele rezultate oficiale sunt aşteptate la circa 40 de minute după închiderea urnelor, dar oraşele mari, precum Amsterdam şi Rotterdam, vor anunţa, probabil, rezultatele după miezul nopţii (joi, 1.00 ora României).
La sfârşitul anului 2016, Partidul Libertăţii (PVV), al lui Geert Wilders, era favorit în sondaje, cu 21% din intenţiile de vot, în faţa Partidului Liberal-Democrat (VVD) al actualului premier Mark Rutte (17%) şi al Partidului Laburist (PvdA), partener în coaliţia de la putere (8%).
Însă, chiar şi dacă nu va obţine primul loc în alegeri, partidul lui Wilders va înregistra, probabil, cel mai bun rezultat de la crearea sa, în 2006. Acest lucru va consolida şansele aliaţilor săi ideologici din Franţa (Marine Le Pen) şi Germania (Alternativa pentru Germania, AfD), unde vor avea loc alegeri anul acesta.
Dacă Wilders reuşeşte să obţină o susţinere importantă în rândul alegătorilor olandezi, atunci sentimentul populist şi naţionalist riscă să căştige o poziţie importantă în ţările vecine, în special în Franţa şi Germania.
Olanda are un sistem electoral cu mai multe plase de siguranţă, iar câştigătorul „nu ia neapărat totul” în urma alegerilor legislative. În acest sens, merită amintit faptul că fiecare executiv olandez din ultimele şapte decenii a avut nevoie de o coaliţie pentru a funcţiona.
Procesul formării unui executiv urmează o cale bine-cunoscută şi lungă. Parlamentul desemnează un politician cunoscut pentru a analiza situaţia, înainte ca un posibil premier să fie numit şi să pună la punct o echipă şi un acord de coaliţie.
