Criza de la Pata Rât. Scrisoarea deschisă a parlamentarilor clujeni  pentru rezolvarea problemei deșeurilor de la nivelul local și al județului Cluj

Prin intermediul unei scrisori deschise comune, mai mulți parlamentari clujeni solicită autorităților locale constituirea unui grup de lucru interinstituțional sau a unui grup de dialog social la nivelul Prefecturii cu scopul de a avea în viitorul apropiat un management eficient de gestionare a deșeurilor, care să presupună un procent mai mare de colectare separată și de reciclare.

„Există clar un blocaj. Ne-am săturat de scandal și de tonul belicos. Rolul grupului de lucru propus, cu reprezentanți de la mai multe instituții, este de a dezbate într-un mod civilizat soluțiile cele mai bune pentru a diminua risipa de deșeuri prin colectare separată, reciclare și depozitare conformă și de a respecta un calendar de implementare a soluțiilor și de informare a publicului. De aceea, mă bucur că mai mulți deputați clujeni s-au alăturat unei cereri firești pentru dialog pentru a debloca situația de criză. În același timp, subliniez soluțiile societății civile despre care am scris în volumul Pata (pp. 101-106): http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/PATA-web-v11.pdf”  – Adrian Dohotaru, deputat USR Cluj

În lipsa unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare, și o bună parte dintr-un ghetou la mai puțin de 1000 de metri de zona de depozitare a deșeurilor din Pata Rât. 


Redăm scrisoarea în întregime:

 

Parlamentul României

 

SCRISOARE DESCHISĂ

 

Adresată: Dlui Ioan Aurel CHERECHEȘ, prefect al județului Cluj

Dlui Alin Tișe, președinte al Consiliului Județean Cluj,

Dlui Emil Boc, primar al municipiului Cluj Napoca și președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, Zona Metropolitană Cluj
 

De către: parlamentarii clujeni

 

Scop. Rezolvarea problemei deșeurilor de la nivelul local și al județului Cluj

 

Stimați domni,

 

Vă solicităm constituirea unui grup de lucru sau a unui grup de dialog social la nivelul Prefecturii cu scopul de a avea în viitorul apropiat un management eficient de gestionare a deșeurilor, care să presupună un procent mai mare de colectare separată și de reciclare.

 

În 2009, cu sprijin financiar european, prin programul POS Mediu 2007-2013, ne propuneam să realizăm în județul Cluj un sistem de management integrat al deșeurilor. Și astfel să ne aliniem regiunilor dezvoltare din Europa și preocupării acestora de implementare a politicii UE de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri. Doi ani mai târziu, în 2011, pe hârtie, visul SMID, aprobat spre finanțare, arată astfel: până în 2013 cele 6 depozite neconforme din județ sunt închise și ecologizate, avem un depozit central județean, nou construit, cu stații de sortare și  tratare bio-mecanică a deșeurilor, avem realizate 3 stații de transfer în puncte strategice pentru colectarea deșeurilor din județ, toate dotate corespunzător, la standarde europene, avem realizate drumuri de acces la aceste obiective, se promovează compostarea individuală la sate și avem o colectare selectivă la nivelul gospodăriilor, implementată progresiv de la selectarea/colectarea deșeurilor pe 4 fracții la cea pe 6 fracții.

Suntem în 2017. Instituțiile statului își pasează responsabilitățile între ele, cetățenii au impresia că nu există o cale de ieșire din criză. Problemele care nu contenesc să apară îngreunează realizarea proiectului și afectează sănătatea oamenilor și mediul înconjurător.

 

În lipsa unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare, și o bună parte dintr-un ghetou la mai puțin de 1000 de metri de zona de depozitare a deșeurilor din Pata Rât. 
 

Dincolo de problemele specifice, de la ignorarea specificațiilor tehnice și cerințelor de calitate în proiectare, execuție și monitorizare, incompetența sau dezinteresul actorilor implicați direct, la procesul îndelungat de desfășurare a achizițiilor publice, obstacolele birocratice în rezolvarea crizelor succesive, toată situația actuală a SMID Cluj putea fi evitată pe calea dialogului interinstituțional și a colaborării între factorii cu putere de decizie.

 

Deoarece toate demersurile de rezolvare a problemelor, anunțate de factorii de decizie, continuă să întârzie a fi realizate și se află într-o permanentă stare de re-considerare, vă solicităm să agreați constituirea unui grup de lucru interinstituțional care să se întâlnească regulat, nu doar în situații de urgență. Rolul grupului cu rol consultativ și al dezbaterilor constante cu specialiști din diverse instituții publice, societatea civilă și mediul de afaceri. este să identifice măsurile necesare și să sprijine adoptarea acestora, într-un orizont cât mai scurt de timp, pentru a rezolva atât problemele care întârzie realizarea SMID în județul Cluj și cât și cele apărute ca urmare a acestor întârzieri.

 

 

Cu stimă,     

 

Csoma Botond,

Deputat UDMR de Cluj

 

Steluța Cătăniciu

Deputat ALDE de Cluj

 

Adrian Dohotaru

Deputat USR de Cluj

 

Horia Nasra

Deputat PSD de Cluj

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *