Premierul Viorica Dăncilă solicită desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului. Ministrul Justiţiei: Luni, la prima oră, voi cere Ministerului Public – DNA desecretizarea protocoalelor cu SRI

Premierul Viorică Dăncilă solicită desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, „având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României că stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată astăzi de Administraţia Prezidenţială”, a anunţat, vineri seară, Guvernul. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus, după acest anunţ, că luni dimineaţă va cere DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii, dacă solicitarea formulată în acest sens de către premierul Viorica Dăncilă nu se referă explicit şi la protocoalele SRI cu Ministerul Public, respectiv DNA.

„Voi vedea care va fi solicitarea doamnei prim-ministru şi, dacă nu acoperă şi solicitarea către Ministerul Public, în limitele competenţelor mele legale date de art 132 din Constituţie, care spune că procurorii îşi desfăşoară acivitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei – nu cum greşit a spus cineva sub controlul ministrului Justiţiei – eu, în calitate de ministru al Justiţiei, luni la prima oră voi solicita Ministerului Public desecretizarea protocolului cu SRI”, a declarat ministrul Justiţei, într-o intervenţie la Antena 3.

Tudorel Toader a făcut acest anunţ după solicitarea premierului Viorica Dăncilă privind desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, el susţinând că acest demers reprezintă „încă un pas spre normalitate”.

„În opinia mea, înseamnă (solicitarea premierului – n.r.) încă un pas spre normalitate, încă un pas spre reglarea raportului dintre autorităţile publice, încă un pas spre ceea ce ne cere statul de drept, să ne desfăşurăm activitatea numai pe baza legii şi numai în limitele legii. (…) Am discutat astăzi cu doamna premier această problemă şi articolul 3 din Legea 182/2012 spune că protocoalele secrete nu pot împiedica accesul la informaţiile de interes public. Ministerul Public, DNA, orice autoritate nu îşi poate desfăşura activitatea în afara legii. Or, procurorul îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală numai în baza legislaţiei penale. Nu există un fundament juridic, un temei juridic, care să-i permită procurorului, indiferent de rangul pe care îl are, să constituie alte premise în desfăşurarea urmăririi penale. Eu nu pot decât să fiu de acord cu solicitarea doamnei prim-ministru, nu am citi comunicatul, fiind în emisiune, dar apelul făcut este de ambele părţi. Dacă s-a adresat SRI, în egală măsură trebuie să ne adresăm Ministerului Public – componenta DNA, cealaltă parte semnatară a protocolului sau protocoalelor”, a precizat Toader.

Referindu-se la comunicatul Administraţiei prezidenţiale, ministrul Justiţiei a spus că, indirect, se recunoaşte existenţa protocoalelor.

„Dacă CSAT a spus că nu are competenţa desecretizării, citind comunicatul, se înţelege şi altceva, că indirect se recunoaşte existenţa protocoalelor, ceea ce este un fapt foarte bun. La cel mai înalt rang, ni se spune că ele există. Nu rămâne decât să urmăm procedurile legale, să vedem conţinutul, să stim cum s-a desfasurat urmărirea penală sub imperiul respectivului sau respectivelor protocoale, cum nu mai trebuie făcut pe viitor, ca să intrăm în starea de normalitate, în care autoritatea judiciară sa aplice legea corect, la timp, dar să respecte legea, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului „, a adăugat Tudorel Toader.

Premierul Viorică Dăncilă cere desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului 

Conform Guvernului, solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora „se interzice clasificarea că secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului lainformatiile de inters public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturiale vreunei persoane sau lezării altor interse legitime”.  

Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de către împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilităţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează şi controlul masurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

În situaţia protocoalelor de colaborare între SRI şi alte instituţii ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informaţii sunt conducătorii instituţiilor semnatare, care, în speţă, au şi calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, CSAT asigură coordonarea, la nivel naţional, a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate. 

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sau între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi ale statului şi nu a stabilit, prin prevederile hotărârilor aprobate, atribuţii suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, precizează Administraţia prezidenţială.

Administraţia prezidenţială a emis, vineri, un comunicat de presă, în urma afirmaţiilor vehiculate recent în spaţiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi la declasificarea acestora.

Conform prerogativelor legale conferite de Constituţia României şi de Legea de organizare şi funcţionare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea şi combaterea terorismului, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret şi nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituţiile statului român.

Preşedinţia precizează că aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legilor şi regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.

Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a stabilit instituţiilor abilitate ale statului atribuţii suplimentare faţă de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea şi funcţionarea. La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcţii de acţiune şi măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, dispuse în temeiul Legii 415/2002, se arată în comunicat.

”Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sau între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi ale statului şi nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuţii suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare. O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii ale statului român au fost deja puse la dispoziţia Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activităţii SRI, la solicitarea acesteia”, subliniază Administraţia prezidenţială.

În ceea ce priveşte declasificarea, cadrul legal naţional incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 şi H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele: informaţiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului; declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective; informaţiile se declasifică dacă: a. termenul de clasificare a expirat; b. dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia securitatea naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare; c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege. Informaţiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităţilor care le-au emis.

”Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului şi, cu atât mai puţin, a Preşedintelui Românieiâ”, se mai arată în comunicat.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *