15 aprilie 2021
SONDAJ: Care au fost schimbările în bine aduse de pandemie și ce au învățat românii din ea?

SONDAJ: Care au fost schimbările în bine aduse de pandemie și ce au învățat românii din ea?

În 26 februarie 2020, România a declarat înregistrat primul caz confirmat de COVID-19 – în comuna Prigoria (județul Gorj). Cazul a fost analizat în ședința din 27 februarie 2020 a grupului de suport tehnico-științific constituit la nivelul Guvernului, toate activitățile publice din comună au fost suspendate, școlile și grădinițele au fost închise.

La cel moment însă, știrea difuzată pe toate canalele nu a fost una care să genereze un impact puternic asupra românilor, abia după propagarea cu repeziciune a virusului în Italia, Franța și Spania și amplificarea informațiilor despre acest subiect îngrijorarea și, uneori, frica au devenit, treptat, parte din realitatea emoțională din România. Un an mai târziu, România înregistrează 791.971 de cazuri pozitive de COVID-19 și 20.167 de decese.

Din 10 martie 2020 Institutul Regional de Ealuari Strategice (IRES) a început să evalueze, în mod constant, percepţiile românilor cu privire la ceea ce avea să devină curând pandemia de COVID-19, iar de la acel moment și până în prezent au fost realizate 17 studii care au focusat modul în care viața românilor a fost afectată, sub diferite aspecte, de contextul pandemic.

La 1 an de la debutul bolii în România, am dorit să evaluăm impactul pandemiei asupra stării psiho-emoționale și sociale a românilor, asupra bunăstării lor și să identificăm nivelul până la care coabitarea cu virusul a modificat viața cotidiană.

Sondajul ne arată că pandemia a avut un impact semnificativ asupra stării psiho-emoționale a românilor, dar și asupra sănătății lor; vedem că un român din 10 a traversat, în ultima săptămână, stări de anxietate, 14% nu reușesc să își țină sub control îngrijorările, iar femeile, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural au consultat medicul specialist, în primul an pandemic, mult mai puțin decât o făceau în perioada de dinainte.

Iar dacă aproape jumătate dintre români sunt de părere că pandemia a generat schimbări negative în viața lor, 16% găsesc și părți pozitive, iar mai mult de jumătate recunosc că au învățat lucruri în ultimul an pandemic, lucruri despre care cred că nu le-ar fi învățat în alt context.

CE SCHIMBĂRI A ADUS PANDEMIA ÎN VIAȚA ROMÂNILOR?
  • Pentru 16% dintre români pandemia de COVID-19 a generat schimbări pozitive, în timp ce aproape jumătate (48%) spun că pandemia a provocat schimbări negative în viața lor.

Schimbările pozitive au fost percepute în proporții mai crescute de către bărbați, de către tineri și de către intervievații cu studii superioare, în timp ce schimbările în rău sunt mai răspândite în rândul respondenților între 18 și 50 de ani, a celor cu studii superioare și a intervievaților din Moldova. 

CE SCHIMBĂRI ÎN BINE A ADUS PANDEMIA DE COVID ÎN VIAȚA ROMÂNILOR?

  • Potrivit sondajului, pentru 16% dintre români pandemia de COVID-19 a adus schimbări în bine.
Acestea sunt legate, în principal, aspectele care țin de familie și de disponibilitatea mai mare de timp, fie că vorbim despre apropierea față de familie și de timpul petrecut împreună cu aceasta (23%), de posibilitatea de a lucra de acasă (7%) sau de timpul liber suplimentar disponibil (7%). Pentru alții (13%), pandemia a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea personală și pentru cunoașterea sinelui. 4% dintre respondenți au perceput schimbări pozitive în sensul creșterii veniturilor, iar același procent în sensul găsirii unul lor de muncă mai bun. 
 
CE SCHIMBĂRI ÎN RĂU A GENERAT PANDEMIA DE COVID-19 ÎN VIAȚA ROMÂNILOR ?
  • Aproape jumătate dintre români (48%) spun că în viața lor s-au schimbat lucruri în rău din cauza pandemiei.
Cele mai frecvente aspecte menționate, în acest sens, sunt: restricțiile și limitările de mișcare (26%), limitările impuse vieții sociale și interacțiunii cu ceilalți (12%). 1 din 10 români care au perceput schimbări negative spune că și-a pierdut locul de muncă, iar alți 8% spun că pandemia le-a afectat în mod negativ veniturile. 7% au experimentat stări de stres generate de teama de a nu contracta virusul, 5% au avut probleme de sănătate, iar 4% spun că au perceput negativ limitarea accesului la servicii medicale. Alți 5% indică educația online ca fiind schimbarea în rău pe care au experimentat-o pe parcursul ultimului an.
 
CE AM ÎNVĂȚAT DATORITĂ PANDEMIEI?
  • Peste jumătate dintre români spun că au învățat ceva nou datorită pandemiei, ceva ce cred că nu ar fi învățat în alt context. Îi regăsim printre aceștia, în proporții mai mari, pe respondenții cu studii superioare, pe femei, dar și pe vârstnici și pe cei cu studii cel mult elementare. Observăm că printre lecțiile învățate, dincolo de cele funcționale, legate de respectarea normelor de igienă și menținerea distanțării sociale ori legate de sănătate, se regăsesc multe aspecte care vizează empatia și relația cu ceilalți oameni.
Respectarea normelor de igienă și a distanțării sociale este principala lecție învățată datorită pandemiei, o treime dintre participanții la studiu indicând acest aspect. Aproape 1 din 5 spun că au învățat să prețuiască viața sau sănătatea, iar o proporție similară susține că a învățat să aibă grijă, să îi respecte, să îi prețuiască pe ceilalți oameni sau să petreacă mai mult timp cu ei. La polul opus însă, 2% dintre români spun că pandemia i-a învățat să nu aibă încredere în oameni, iar 3% indică respectarea regulilor și a legilor printre aspectele învățate pe durata anului pandemic.
 
CE LIMITĂRI AM EXPERIMENTAT PE DURATA PANDEMIEI?
  • 47% dintre participanții la sondaj au spus că există cel puțin un lucru pe care nu au reușit să îl facă din cauza pandemiei. 1 din 4 români spune că ar fi dorit să facă mai multe lucruri și nu a mai reușit din cauza pandemiei, iar peste 23% au fost împiedicați să realizeze cel puțin un lucru, în ultimul an.
Se regăsesc în această categorie tinerii și persoanele cu vârste de cel mult 50 de ani și cei cu studii superioare.
Excursiile ori călătoriile în străinătate sunt invocate de către majoritatea respondenților. Însă 6% spun că nu au mai putut să aibă acces la un tratament sau la un consult medical, 5% dintre intervievați susțin că nu au mai putut să își găsească un loc de muncă sau să și-l schimbe pe cel pe care îl aveau, 4% nu au mai putut să își construiască sau să își amenajeze locuința. Dacă 3% recunosc că nu am mai putut să își desfășoare activitatea profesională, 2% susțin că nu au putut să își dezvolte afacerea. Alți 17% au declarat diferite aspecte legate de socializarea cu ceilalți (participarea la nunți/reuniuni, vizitarea unor persoane apropiate sau participarea la concerte sau evenimente sportive).
 

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A ROMÂNILOR?

  • Dacă 1 din 5 români a fost, în ultimul an, mult mai îngrijorat pentru sănătatea proprie decât înainte de pandemie, 4 din 10 au fost mult mai îngrijorați pentru sănătatea celor dragi.

Femeile, intervievații cu vârste de peste 51 de ani, respondenții cu nivel ridicat de educație, persoanele care locuiesc în mediul rural și cele din Moldova se declară mai îngrijorați decât înaintea pandemiei pentru starea proprie de sănătate, în timp ce vârstnicii și persoanele cu studii superioare și peste au fost îngrijorați mai mult decât în mod obișnuit pentru sănătatea celor dragi. 

  • 7% dintre români recunosc că, în perioada pandemiei, au luat mai multe medicamente decât în mod obișnuit.

Femeile, intervievații cu vârste de peste 51 de ani, respondenții cu nivel scăzut de educație, persoanele care locuiesc în mediul rural și cele din Moldova au declarat un consum mai crescut decât în mod obișnuit. 

  • 9% dintre români spun că, în perioada pandemiei, au consultat un medic specialist mai mult decât în mod obișnuit (cei mai mulți fiind vârstnici), în timp ce peste 4 din 10 (42%) susțin că au consultat un medic specialist mai puțin decât înainte de pandemie sau chiar deloc, în această categorie regăsindu-se în proporții mai ridicate femeile, persoanele între 36 și 50 de ani, intervievații cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural. 
  • 6% dintre români au mers mai des decât în mod obișnuit la medicul de familie, 4 din 10 au frecventat la fel medicul de familie, iar peste o treime (36%) mai puțin decât înainte de pandemie.

Dacă respondenții din Moldova sunt cei care au mers la medicul de familie mai mult decât înainte de pandemie, la polul opus se află tinerii între 18 și 35 de ani care spun în proporții mai ridicate decât media că au apelat mai puțin la acest tip de servicii medicale.

 

CUM A MODIFICAT PANDEMIA ACTIVITĂȚILE COTIDIENE?

  • Pandemia a crescut considerabil activitățile de informare și entertainment mediate de tehnologie fie la tv, fie online, dar și pe cele legate de utilizarea tehnologiei în scopuri profesionale sau pentru școală.
  • Dintre activitățile cotidiene, cele legate de îngrijire personală (frizerie, coafor cosmetică etc.) au fost cel mai afectate de pandemie.

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA BUNĂSTĂRII ROMÂNILOR?

  • Aproape jumătate dintre români și-au făcut în primul an pandemic, mai mult decât înainte, griji pentru propria situație financiară sau a familiei lor.

Mai îngrijorați au fost respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc în zona de sud a țării și în Moldova, dar și femeile.

  • În timp ce aproape o treime (31%) dintre participanții la studiu spun că au cheltuit mai mult în această perioadă, un sfert spun că au cheltuit mai puțin. Economii au reușit să facă mai mult decât înainte de pandemie 23%, în timp ce o treime (33%) au făcut economii mai puțin sau chiar deloc.

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA RELAȚIEI CU CEILALȚI ȘI ASUPRA SOCIALIZĂRII?

  • Pe fondul restricțiilor și a distanțării sociale, nevoia de socializare a fost puternic afectată în primul an pandemic: peste jumătate dintre români (54%) au simțit mai mult nevoia de a contacta pe cineva drag, iar 43% au simțit nevoia să stea de vorbă cu cineva drag. Aproape trei sferturi (71%) dintre participanții la sondaj au spus că în această perioadă s-au întâlnit mult mai puțin cu prietenii.

Analizele arată că nevoia de contact este prezentă în proporții mai crescute la femei, în rândul tinerilor și a persoanelor de până în 50 de ani, la respondenții cu educație scăzută, dar și la cei cu educație ridicată ori în rândul celor care locuiesc la orașe și în Moldova.
Lipsa interacțiunii față în față cu prietenii a fost mai accentuată în rândul vârstnicilor, a persoanelor cu studii superioare și peste, a celor din mediul urban și care locuiesc în regiunea Moldova.

  • Aproape 1 din 5 români s-a simțit, în această perioadă, mai singur decât de obicei. Femeile și vârstnicii sunt categoriile în rândul cărora sentimentul singurătății a fost mai puternic.
  • Pe de altă parte, limitarea libertății de mișcare a făcut ca peste o treime dintre români (36%) să spună că, în această perioadă, au petrecut mai mult timp decât înainte discutând cu membri ai familiei, iar un procent similar (31%) că s-au jucat mai mult cu copiii.
  • Dacă pe mai bine de un sfert (27%) dintre participanții la studiu pandemia i-a făcut să se gândească mai puțin la un divorț, pe 7% i-a determinat să se gândească mai mult la căsătorie.

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA STĂRII PSIHO-EMOȚIONALE A ROMÂNILOR?

Pandemia de COVID-19 a venit însoțită de lipsă de predictibilitate, de o avalanșă de informații, de multe ori contradictorii și de impunerea unor restricții cu care o parte dintre indivizi nu s-au confruntat niciodată, pe parcursul vieții lor, motiv pentru care, în toată această perioadă, oamenii au experimentat, în primul an pandemic, stări de frică, anxietate sau stres.  

  • Pandemia i-a făcut pe mai mult de jumătate dintre români (55%) să aprecieze mai mult lucrurile pe care le au, iar pe 4 din 10 i-a făcut să se gândească mai mult la sensul vieții. Un sfert au traversat mai mult decât înainte de pandemie stări de tristețe sau de depresie, iar 16% s-au gândit mai mult la moarte. 4 din 10 români s-au rugat mai mult decât înainte de pandemie.
  • Mai mult de un sfert (28%) dintre cei intervievați au fost cuprinși de regretul că nu au făcut ceva.
  • Pandemia i-a făcut pe 27% dintre români să fie mai optimiști decât înainte de pandemie, iar pe 23% să își facă planuri de viitor într-o măsură mai mare decât înainte.
  • Impactul COVID-19 asupra stării psiho-emoționale a românilor este încă semnificativ. Potrivit sondajului, 1 din 10 români a trecut în ultimele 7 zile, aproape zilnic prin stări de anxietate, 13% s-au simțit triști ori lipsiți de speranță, 14% nu și-au putut controla îngrijorările, iar 14% au simțit că nu mai au interes sau plăcere pentru a face ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *