Problema parcurilor și a spațiilor verzi din Cluj sau, mai bine spus, lipsa lor a fost dezbătută cu edilul-șef al orașului de pe Someș. Invitat la o emisiune la TVR Cluj, Emil Boc a înșirat ca pe mărgăritare parcurile ce vor fi făcute în acest an în Cluj și a plusat cu altele care încă nici nu sunt în faza de licitație.
Emil Boc: Avem în lucru proiecte pentru 190 de hectare de spații verzi noi sau modernizate în valoare de 100 de milioane de euro, în cea mai mare parte bani proveniți de la Uniunea Europeană.
Moderator: Unde se vor aceste parcuri și spații verzi? Vă întreb asta pentru că în cartiere este o mare lipsă de astfel de zone deoarece s-a construit foarte înghesuit. Din păcate, pare că în continuare se construiește tot la fel de înghesuit. Am văzut în „Bună Ziua” bloc lângă bloc. Pe Frunzișului, la fel, bloc lângă bloc.
Emil Boc: O să vă dau o veste bună. În Zorilor, am expropiat un teren de la un privat un teren unde trebuia să se facă blocuri cu 11 etaje, iar acolo vom face un parc. Au trecut documentele de Consiliul Local, iar acum se depun oferte pentru licitația de proiectare și execuție până în 17 mai. Deci nu mai este o poveste, este un lucru care se întâmplă concret. În 17 mai vom avea câștigătorul, iar apoi se va face „Parcul Zorilor”.
Dacă vorbim de Mănăștur, o altă zonă aglomerată a Clujului, avem un parc, „La Terenuri”, care va fi gata în luna septembrie (a acestui a-n.r.). Este vorba de un parc de 4,2 hectare în curs de realizare.
Dacă vorbim de Someșeni, avem Pădurea Tineretului, o altă lucrare importantă unde vom amenaja „Parcul Tineretului”, de 21,3 hectare. Lucrările la acest parc vor fi gata până la sfârșitul acestui an.
Anul acesta vom termina parcul „La Terenuri”, „Parcul Tineretului”, începem lucrările la Parcul Zorilor. De asemenea, sunt în licitație lucrările la Parcul Feroviarilor. Aici avem cinci oferte în evaluare și în condițiile în care sperăm să se termine licitația după toate contestațiile, sunt toate șansele ca în acest an să înceapă lucrurile la Parcul Feroviarilor, un parc de 5,3 hectare. Avem lucrări în pregătire, un parc nou, e vorba de un parc în cartierul „Bună Ziua”, de 9,5 hectare. De asemenea, avem „Parcul Est, cel mai mare parc din toate timpurile din Cluj. S-a finalizat concursul internațional, iar în luna aceasta (aprilie – n.r.) se va semna contractul pentru realizarea documentelor respective (tehnice – n.r.). Apoi va intra în execuție. E cel mai mare parc din istoria Clujului pe care îl avem în realizare.
De asemenea, revitalizarea malurilor Someșului. „Parcul Armătura”, un proiect de 3,2 hectare, este în faza de achiziție, iar anul acesta sunt toate șansele să înceapă lucrările.
Moderator: Revenind la dezvoltarea asta imobiliară, care este evidentă, nu s-ar putea impune o distanță minimă între blocuri astel încât să existe parcuri între blocuri? Parcurile acestea mari în diferite puncte ale orașului sunt minunate, dar omul are nevoie de un parc în jurul blocului. Ori blocurile sunt atât de apropiate…
Emil Boc: În Zorilor despre asta vorbim. Unde este terenul acesta de lângă Recuperare? Exact în mijlocul unui cartier. Exact acolo este.
Moderator: Este perfect. Dar ați văzut pe Frunzișului ce de blocuri se fac? Unul lângă altul.
Emil Boc: Zona așa a fost prevăzută de către cei care au alcătuit Planul Urbanistic General. Sunt zone cu o densitate mai mare, zone cu o densitate mai mică. Din Frunzișului se va face sensul giratoriu care va asigura conectivitatea cu viitoarea Centură Metropolitană a Clujului. Practic, acolo va fi un orizont de deschidere, de mobilitate pentru că va avea legătură directă cu Centura Metropolitană. Acolo unde se face acel bloc în formă de aripi se va realiza o străpungere cu Centura Metropolitană astfel încît să poată comunica cu Făgetul și cu alte zone de dezvoltare ale Clujului. Eu, repet, în Comisia de Urbanism sunt cel mai dur și mai intransigent membru care nu dă voie să meargă mai departe un proiect de mari dimensiuni care nu are asigurate creșă, școală, grădiniță, parc, străzi, centru de cartier. La fel procedăm și în Sopor, pe un teren de 236 de hectare, unde noi facem Planul Urbanistic Zonal. După aceea vor veni proprietarii privați să lucreze, pentru că ne-am dat seama că dacă lăsăm pe privat să construiască, se pierde din esența calității vieții.
Moderator: Foarte bine! Să rămâneți la fel de fermi pe poziții din acest punct de vedere, pentru ca să rezulte un oraș verde, că până la urmă vrem spații verzi peste tot!
Emil Boc: Până de curând, legislația nu ne-a permis să intervenim, dar acum ne dă voie ca noi să luăm conducerea. Adică noi să putem stabili pe terenuri private ce se face. Asta se întâmplă în Soporului și în Borhanci. Aici avem 75 de hectare de teren și vom face un parc, școală, grădiniță, creșă, centru de cartier și un centru de excelență pentru studierea cancerului cu Institutul de Oncologie și UMF, un puternic hub educațional. În Mărăști, în mijlocul cartierului, am expropiat un teren de 17 hectare, ca să putem face un parc. Știți că acolo se pregăteau blocuri de 14 etaje. Ne-am bătut șase ani în instanță și am reușit să obținem aprobare să construim cel mai mare parc din cartierul Mărăști. E în „Groapă”, cum se spune, adică exact în inima cartierului Mărăști. Nu e ușor, să știți, în orașul cel mai dorit din România, un oraș magnet, să ții piept la toți acești dezvotatori imobiliari care își doresc să-și maximeze profitul.
Poți asculta înregistrarea dacă accesezi acest link. Dezbaterea despre acest subiect o poți asculta de la minutul 12 până la minutul 19.
