Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor a Camerei Deputaților, condusă de deputatul clujean Sabin Sărmaș, lansează în consultare publică Legea Interoperabilității

POLITIC/ADMINISTRAȚIE Slider

Propunerea legislativă privind Legea Interoperabilității, la care s-a lucrat în grupul de lucru Law and Technology Lab al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, la inițiativa președintelui acesteia, Sabin Sărmaș, va fi promovată în procedură de urgență în Parlament, cu sprijinul Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării(MCID) și al Autorității pentru Digitalizarea României(ADR), date fiind termenele strânse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul de act normativ va avea un impact major asupra eficienței actului administrativ din cadrul administrației publice centrale și locale, prin creșterea eficienței interacțiunii dintre instituțiile și autoritățile publice, obiectivul final al legii fiind acela de a furniza servicii publice în mod eficient, cu diminuarea semnificativă a birocrației, a timpului alocat obținerii documentelor și în același timp creșterea transparenței.

Pentru cetățeni, principalul efect al Legii privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate este eficientizarea procesului prin care aceștia vor interacționa cu instituțiile publice. Cu alte cuvinte, persoanele fizice nu vor mai fi nevoite să prezinte instituțiilor și autorităților publice dovezi privind persoana lor (ex.: acte de stare civilă, precum certificatele de naștere sau de căsătorie), privind bunurile pe care le dețin în proprietate (extrase de carte funciară pentru imobile, cărți de identitate autoturisme, etc.) sau date privind situația fiscală a contribuabilului existente la ANAF. 

De aceleași facilități vor beneficia și persoanele juridice, cărora nu li se va mai solicita – la fiecare interacțiune cu o instituție publică – copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare obținute de la Oficiul Registrului Comerțului. 

Prin platforma de interoperabilitate, aceste date vor putea fi interogate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i impune prezentarea altor documente justificative sau constatatoare, dispărând practic celebrul dosar cu șină.  Același lucru se va întâmpla și atunci când un serviciu public va fi accesat exclusiv online, utilizatorul având acces la toate datele pe care instituțiile publice le deține despre el sau despre bunurile sale, nemaifiind necesară încărcarea unor documente suplimentare sau a altor informații.

„Legea interoperabilității este unul dintre cele mai importante proiecte din sfera digitalizării, este o adevărată reformă care va revoluționa modul tradițional în care sunt livrate serviciile publice. Practic, intrăm într-o nouă eră în care rolul hârtiei de suport pentru prezentarea informației, de stocare a ei și transport este preluat de sisteme informatice, care stochează informația în baze de date, o prezintă pe device-urile pe care le utilizăm, iar transportul acesteia este realizat tocmai de platforma interoperabilitate, și nu de cetățean, ca până acum. Adoptarea acestei legi va fi o realizare majoră pentru România și dacă ne raportăm la  jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitoare la simplificarea procedurilor și debirocratizare”, declară Sabin Sărmaș, inițiatorul proiectului legislativ.  

Datele furnizate prin platforma națională de interoperabilitate vor avea aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic care conține sau confirmă datele respective, ceea ce va contribui semnificativ la reducerea timpului de așteptare pentru prestarea oricărui serviciu public, fie că ne referim la o primărie, la sediul unei administrații fiscale sau la Inspectoratul Teritorial de Muncă. 

Un alt efect important al legii și implementării platformei de interoperabilitate este creșterea transparenței actului administrativ, toți cetățenii având posibilitatea de a vedea modul în care le-au fost accesate datele și scopul pentru care anumite informații au fost prelucrate. 

Pentru început, registrele de bază care se vor conecta în mod obligatoriu la platforma de interoperabilitate sunt Sistemul  național  informatic  de  evidență  a persoanelor, Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale, Sistemul  integrat de  cadastru  și  carte funciară, Registrul comerțului, Baza de date națională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate, Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, Portalul instanțelor de judecată, Portalul Ministerului Finanțelor care conține informații despre contribuabili. 

Conform prevederilor legii, în termen de un an de la punerea în funcțiune a platformei de interoperabilitate, instituțiile și autoritățile publice centrale care dețin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituțiile și autoritățile publice locale fiind de doi ani de la aceeași dată.

Modernizarea administrației publice prin reducerea timpului de comunicare între instituțiile publice, reducerea birocrației, a costurilor și a eforturilor implicate se poate realiza doar treptat, prin introducerea soluțiilor digitale integrate și eliminarea mediilor fragmentate care creează bariere digitale. Comunicarea automată între autoritățile și instituțiile publice va determina în timp eliminarea necesității prezenței fizice a cetățeanului la ghișeu”, a mai declarat Sabin Sărmaș.

Serviciile publice naționale vor fi interconectate și în cadrul granițelor Uniunii Europene, contribuind astfel la implementarea adecvată a Pieței Unice Digitale la nivelul UE. Acest act normativ va avea nu doar rolul creșterii calității serviciilor publice din România, ci va contribui și la eliminarea fragmentării digitale între statele membre UE.

Proiectul de lege a fost redactat cu susținerea membrilor grupului de lucru Law and Technology Lab, constituit la inițiativa președintelui comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din cadrul Camerei Deputaților, în luna decembrie 2021. Din acest grup au făcut parte reprezentanți din următoarele structuri: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ASPEN Institute Romania,  Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii ANIS, Confederația Patronală Concordia, Transilvania IT Cluster, Consiliul Investitorilor Străini, Tech Lounge, Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Textul final al proiectului legislativ poate fi consultat AICI, expunerea de motive AICI, iar propunerile și observațiile pot fi trimise către adresa cti@cdep.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.