Deputatele USR Simina Tulbure şi Oana Ţoiu au depus, luni, un proiect legislativ de completare şi modificare a Legii educaţiei naţionale în sprijinul elevilor din Diaspora şi familiilor acestora, dar şi al profesorilor care predau unor elevi şcolarizaţi anterior în alt stat.
Problemele cu care se confruntă românii din Diaspora care îşi propun să revină acasă sunt numeroase. O problemă concretă, identificată în urma discuţiilor ample cu românii din afara graniţelor ţării care au ales sau iau în considerare opţiunea întoarcerii acasă, este legată de dimensiunea educaţională. Elevii anterior şcolarizaţi în străinătate trebuie să fie reintegraţi în sistemul de învăţământ românesc, fie că nu au mai fost şcolarizaţi în România, dar deţin cunoştinţe minime de limba română, fie că au fost şcolarizaţi exclusiv în străinătate şi nu deţin cunoştinţe de limbă, cultură şi civilizaţie românească sau au mai fost şcolarizaţi în România, însă au petrecut o perioadă mai mare de 2 ani în străinătate şi s-a produs o ruptură în procesul educaţional. Impedimentele, în schimb, nu întârzie să apară, iar ele se materializează cu precădere la nivel curricular şi socio-emoţional”, arată un comunicat de presă al partidului.
Doar în judeţul Dâmboviţa, potrivit datelor statistice puse la dispoziţie de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa, în perioada 2015-2020, au fost depuse 1.073 de dosare pentru echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate, mai indică sursa citată. Statisticile Inspectoratelor Şcolare Judeţene arată că numărul elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate care s-au integrat în sistemul de învăţământ din România se ridică la 10.081 în 2019, la 9.589 în 2020, respectiv 11.286 în 2021.
Pornind de la premisele date, deputatele USR Simina Tulbure şi Oana Ţoiu au depus luni un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, în sprijinul elevilor de nivel preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal aflaţi în situaţia enunţată mai sus. Proiectul de lege prevede:
– Înfiinţarea grupelor de acomodare, în cadrul cărora elevii să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română, în paralel cu orele de curs obligatorii;
– Pregătirea cadrelor didactice, a psihopedagogilor şi a comunităţilor şcolare pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora;
– Obligativitatea elaborării, din partea unităţilor de învăţământ cu un număr mai mare de 5 elevi anterior şcolarizaţi în străinătate, a unui plan pentru sprijinirea integrării acestora pe plan socio-educaţional şi psiho-emoţional, prin crearea unui pachet de acţiuni de asistenţă, consiliere psihopedagogică dedicată elevilor, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare.
– Înscrierea în grupele de acomodare se poate face pe tot parcursul anului şcolar, facilitând astfel integrarea copiilor pe toată durata anului şi o mai bună pregătire a acestora.
Această iniţiativă legislativă are, astfel, menirea de a facilita tranziţia educaţională a elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate şi de a asigura crearea unui context socio-administrativ coerent pentru a derula un asemenea demers. Pornind de la cercetările efectuate în prealabil şi de la situaţia actuală în materie de integrare educaţională, necesitatea unui astfel de proiect de lege este evidentă şi de maximă actualitate.
„Din relatările de la firul ierbii, am aflat că există o reală problemă cu elevii care au studiat în străinătate şi care, altfel premianţi, riscă să ajungă în pragul repetenţiei pentru că sistemul nu-i ajută să se integreze mai rapid şi eficient. Proiectul depus astăzi face parte dintr-un pachet gândit de USR pentru a-i stimula pe românii care se gândesc să se întoarcă acasă să o facă fără să se teamă că fiii şi fiicele lor vor întâmpina tot felul de problemele de integrare. Suntem deschişi să cooperăm cu toate partidele şi societatea civilă pentru a ne asigura că acest proiect va trece”, a afirmat Simina Tulbure, deputat USR pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi coiniţiatoare a proiectului, potrivit sursei menţionate.
„Suntem într-un moment unic în parcursul României, cu un acces fără precedent la resurse financiare şi un context post-pandemie şi geopolitic care ne permit în anii următori să creştem competitivitatea României pe pieţele globale. Dar, pentru asta, avem nevoie să ne păstrăm resursa umană şi să ni se întoarcă acasă şi din «creierele» şi forţa de muncă care au plecat în Diaspora. Ca să putem susţine creşterea economică trebuie să rezolvăm criza resurselor umane, avem un deficit estimat pe ritmul actual de creştere de peste 200.000 de locuri de muncă care vor fi greu ocupabile. Pentru multe familii decizia de a se întoarce depinde de posibilitatea de integrare a copiilor, în special în şcoală şi în colectivitate. Doar 10.000 -11.000 de copii români care au început educaţia în altă ţară se integrează în sistemul românesc, anual, este clar că asta este o piedică şi de aceea propunem, ca parte din soluţie, grupele de acomodare pe tot parcursul anului. Dacă îmi găsesc un loc de muncă în România în martie nu pot aştepta pentru integrarea copiilor până în septembrie, la începutul anului şcolar”, a mai explicat Oana Ţoiu, deputat USR şi fost preşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, coiniţiatoare a proiectului.
