Atunci când au fost invitați să indice nivelul de încredere pe care îl au față de 15 profesii, cei mai mulți dintre respondenți i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) pe pompieri (91%), pe specialiștii în IT (77%), pe ingineri (69%), pe asistenții medicali (67%) sau pe ofițerii de armată (66%). Preoții sunt creditați cu multă și foarte multă încredere de 59% dintre cei intervievați, la fel ca și medicii (59%) ori profesorii și educatorii (59%), iar funcționarii bancari și economiștii de către 55% dintre respondenți. Topul încrederii îi plasează pe ultimele poziții pe avocați (48%), judecători (47%), jurnaliști (44%), polițiști (41%). Pe ultimul loc se află politicienii în care au multă și foarte multă încredere 9% dintre cei respondenți.
Nu este un procent surprinzător, pe parcursul cercetărilor derulate de IRES în ultimii 10 ani, dar mai accentual din anul 2014, românii au arătat că detestă politica și, în mod constant, cel mult 10% dintre cei chestionați declară că sunt mulțumiți de modul în care politicienii își îndeplinesc atribuțiile. De altfel, în cadrul percepției pesimiste privind viitorul și modul în care merg lucrurile în țara noastră primele două cauze pe care le asociază românii eșecului sunt oamenii politici care conduc și instituțiile care nu sunt credibile, acestea fiind percepute ca nefuncționale și corupte.
Totuși, doar 2% dintre participanții la studiu recunosc că, în 2022, au oferit bani unui funcționar sau angajat al statului în timp ce 5% spun că au oferit diferite cadouri.
|