Europarlamentarul clujean Vasile Dîncu, președintele PSD Cluj, susține într-un interviu acordat revistei croate Vijenac că Uniunea Europeană are nevoie de o nouă strategie pentru apărarea valorilor democratice, în fața presiunilor venite dinspre regimuri autoritare precum Rusia.
Afirmațiile eurodeputatului Dincu, lider al PSD de atâția ani, dar discret în ultima perioadă, sunt extrem de interesante.
El pledează pentru o Europă proactivă în fața valului de dezinformare promovat de Federația Rusă.
Clujul Politic redă in extenso postarea lui Dîncu:
”La începutul acestei luni am avut o discuție foarte interesantă cu jurnalistul croat Razgovarao Dragan Nikolić, din partea Vijenac, o publicație bisăptămânală despre literatură, artă și știință, a cărei istorie datează din 1869.
Am vorbit împreună despre un subiect mai puțin obișnuit pentru paginile aceste reviste: despre provocările actuale care amenință Europa și, totodată, despre soluțiile pe care le are Parlamentul European pentru consolidarea rezilienței în fața acestora.
Principala temă a discuției a fost un adevăr pe care democrațiile nu-l mai pot ignora: războiul informațional. Acesta nu mai este o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă.
Regimurile autoritare investesc masiv pentru a ne slăbi încrederea unii în alții, în instituții, în ideea europeană însăși. Dar lupta nu se dă doar în algoritmi și servere, se dă în mințile și inimile noastre.
Europa are nevoie de mai mult decât legi și sancțiuni.
Are nevoie de curajul de a spune adevărul, chiar și când este inconfortabil, și de a reconstrui o legătură vie între cetățeni și democrație.
Iar această reconstrucție nu va veni din directive, ci din empatie, educație și o narațiune care să (ne) inspire din nou.
-Cât de importante sunt alfabetizarea digitală și mediatică, precum și societățile civile puternice și jurnalismul de investigație independent, în consolidarea rezilienței societății europene în lupta împotriva dezinformării?
-Acestea sunt toate primele linii de apărare ale democrației europene. Pentru că niciun algoritm, oricât de sofisticat ar fi, nu poate înlocui raționamentul uman. Și niciun minister al adevărului nu va fi mai eficient decât o cetățenie educată, un jurnalist liber și o societate civilă vibrantă.
Alfabetizarea digitală și mediatică ar trebui să fie alfabetul secolului XXI.
Nu mai vorbim doar despre capacitatea de a citi sau de a utiliza internetul, ci despre capacitatea de a distinge între adevăr și manipulare, opinie și propagandă, informație și conspirație, emoții sincere și strategii emoționale de cucerire. Aceasta înseamnă educarea cetățenilor în sensul deplin al cuvântului.
Avem nevoie de programe școlare integrate și de formare continuă pentru profesori, precum și de platforme care să încurajeze gândirea critică, nu doar consumerismul pasiv.
Alfabetizarea digitală este, fără îndoială, un pilon central al rezilienței. Pentru ca procesul de formare a conștiinței critice să funcționeze, trebuie să înțelegem ce înseamnă, de fapt, reziliența.
Nu este doar o reacție momentană și o formă de supraviețuire. Este, de asemenea, o formă de rezistență culturală și identitate colectivă, o atitudine, capacitatea unei societăți de a rămâne fidelă valorilor sale chiar și sub presiune. Să nu uităm cine este, pentru ce luptă și pentru ce trăiește.
Jurnalismul de investigație independent, protejat de presiunile politice sau economice, joacă rolul de gardian al faptelor. Într-o lume în care minciunile circulă cu viteza determinată de rețelele sociale, adevărul trebuie să aibă curajul să se miște încet, dar sigur. Să documenteze, să lumineze colțuri întunecate, să mențină vie speranța că dreptatea și demnitatea nu sunt doar vorbe goale, ci o posibilă realitate”
