Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, a anunţat, marţi, că cele trei priorităţi majore ale României pentru închiderea anului 2026 şi construcţia bugetului pentru 2027 sunt încasarea fondurilor europene aferente PNRR, încasarea primei cereri de plată din SAFE, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro şi continuarea reducerii deficitului bugetar. Nazare mai spune, după discuţia avută luni, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie, că perspectiva disponibilizării resurselor financiare prin SAFE până la sfârşitul anului este „realistă”.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă, marţi, pe pagina sa de Facebook, că a discutat luni, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, despre perspectivele finanţelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, finanţarea prin instrumentul SAFE şi provocările bugetare ale anului viitor.
Potrivit ministrului, discuţia a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce priveşte credibilitatea încadrării României în ţinta de deficit programată pentru acest an.
„Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susţinute prin consecvenţă, disciplină financiară şi o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”, afirmă Nazare.
Ministrul spune că trei obiective au fost în centrul dialogului, şi anume încasarea fondurilor europene aferente PNRR, încasarea primei cereri de plată din SAFE, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, şi pregătirea bugetului pentru 2027, dar şi adoptarea din timp a măsurilor necesare continuării consolidării fiscal-bugetare.
Încasarea fondurilor aferente PNRR
În privinţa încasării fondurilor aferente PNRR, Nazare spune că în următoarele săptămâni, prioritatea este finalizarea procesului de evaluare a cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 şi valorificarea la maximum a finanţării europene disponibile.
„România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investiţiile din PNRR, inclusiv pentru plăţi deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii şi validării jaloanelor şi ţintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanţarea europeană a investiţiilor şi echilibrul execuţiei bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare şi necesarului de finanţare”, avertizează Nazare.
În acest context, ministrul consideră că de aceea, este „esenţială” mobilizarea tuturor ministerelor şi instituţiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de MIPE.
„Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate şi transmise la timp. Ministerul Finanţelor susţine acest efort cu toate instrumentele din sfera competenţelor sale. Miza nu este doar absorbţia fondurilor europene, ci şi protejarea investiţiilor publice fără a compromite obiectivele de consolidare fiscală”, afirmă Nazare.
Finanţarea prin SAFE
Ministrul Finanţelor precizează că a abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum şi perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârşitul anului.
„Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare şi aprobare”, a subliniat Nazare.
Potrivit ministrului, instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanţa investiţiile strategice în apărare, infrastructură şi capacităţi industriale, prin împrumuturi europene în condiţii avantajoase.
„Din perspectiva Ministerului Finanţelor, este esenţial să corelăm calendarul investiţiilor şi al plăţilor cu disponibilitatea efectivă a finanţării europene, astfel încât să limităm presiunea asupra finanţării de pe pieţe şi să asigurăm predictibilitatea necesară derulării programelor”, afirmă Nazare.
Consolidarea fiscal-bugetară şi pregătirea bugetului pentru 2027
În ceea ce priveşte pregătirea bugetului pentru 2027 şi adoptarea din timp a măsurilor necesare continuării consolidării fiscal-bugetare, Nazare afirmă că anul 2027 va aduce provocări bugetare importante, care trebuie evaluate şi asumate încă din etapa de pregătire a bugetului.
„Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor publice, costurile de funcţionare şi finanţare a serviciilor publice, evoluţia cheltuielilor de personal şi a pensiilor, precum şi creşterea necesarului de finanţare pentru apărare şi implementarea programelor SAFE. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de schimbarea structurii finanţărilor europene odată cu închiderea PNRR şi de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investiţiilor care depăşesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligaţiilor existente şi a spaţiului fiscal disponibil, dar şi de decizii privind prioritizarea cheltuielilor şi măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, explică Nazare.
În aceste condiţii, adaugă Nazare, este important să fie clarificate şi închise din timp discuţiile privind evoluţia cheltuielilor de personal, politica salarială şi pensiile, pentru ca aceste decizii să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil şi sustenabil.
Totodată, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi utilizarea instrumentului SAFE trebuie integrate într-o planificare multianuală riguroasă, care să reflecte atât calendarul investiţiilor, cât şi impactul asupra deficitului, datoriei publice şi necesarului de finanţare.
Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea economică şi fără să afectăm sustenabilitatea finanţării serviciilor publice esenţiale.
„Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci şi reforme, prioritizare şi o mai bună eficienţă a fiecărui leu cheltuit. Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în faţa partenerilor europeni, a investitorilor şi a agenţiilor de rating. Consecvenţa în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de ţară, menţinerea accesului la finanţare şi crearea condiţiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului şi ale economiei private. România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilităţii, al investiţiilor şi al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susţinem în dialogul cu partenerii europeni şi pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, conchide ministrul Finanţelor.
