Guvernul a luat decizia, în şedinţa de joi, de a-şi asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, scrie mediafax.ro.
Alegerea primarilor în două tururi presupune organizarea unui al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritatea de voturi. În cel de-al doilea tur de scrutin intră primii doi candidaţi în ordinea numărului de voturi.
Iniţiativa de revenire la alegerea primarilor în două turui a fost susţinută de-a lungul timpului de PNL, USR, PMP sau Pro România, pe motiv că alegerea acestora într-un singur tur poate afecta principiul reprezentativităţii. Au fost depuse trei proiecte cu un conţiut similar în Parlament, dar au fost respinse de majoritatea parlamentară, coagulată în jurul PSD.
Social-democraţii se opun revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin deoarece modificarea legislaţiei electorale cu mai puţin de un an înainte de alegeri deaorece susţin că ar fi neconstituţională şi contravine recomandărilor din Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia.
Principiul care stă la baza acestei propuneri este organizarea unui al doilea tur pentru alegerea primarilor sau a preşedinţilor de Consilii Judeţene, dacă niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de voturi. Cel de al doilea tur se organizează la două săptămâni de la primul tur de scrutin.
De asemenea, doar primii doi candidaţi în ordinea numărului de voturi intră în al doilea tur de scrutin, fiind ales primar candidatul cu majoritate de voturi.
Legea electorală în vigoare prevede că cel care are cele mai multe voturi câştigă turul de alegeri, neavând nevoie de o majoritate de voturi în acest sens.
De asemenea, articolul 102 din legea 115/2015 ar urma să fie abrogat. Acesta prevede că în cazul în care situaţia de balotaj intervine între 2 candidaţi la funcţia de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceştia decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar sau, după caz, preşedinte al consiliului judeţean pe celălalt candidat.
Legea electorală a fost modificată printr-o iniţiativă legislativă propusă de PD-L, în anul 2011, iar de atunci este ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
