Ca la fiecare rând de alegeri din 2004 încoace, România Curată a analizat și de această dată integritatea celor care cer votul cetățenilor pentru a-o reprezenta în următorii 4 ani, monitorizând pe baza criteriilor deja consacrate candidații cu șanse din toate județele României. Un sfert dintre candidați nu corespund criteriilor de integritate. ProRomânia, în fruntea clasamentului.
Monitorizarea finală include 272 de candidați pentru primăriile municipiilor de județ și consiliile județene, realizată de echipa de activiști și jurnaliști ai României Curate, ajutați de tineri voluntari din toate colțurile țării.
Au fost monitorizați doar candidații la funcțiile de primar municipiu reședință de județ și preşedinţi de consiliu județean. Regula a fost includerea celor trei mai bine plasați în sondaje, cu două excepții: doi candidați se află la mare distanță de ceilalți și au fost monitorizați doar ei; sondajele nu diferențiază bine pentru locurile 2-3 și atunci au fost monitorizați 4 candidați cu șanse.
Dintre cei 272 de candidați analizați, un sfert au fost clasificați ca având probleme majore de integritate (în roșu in documentul de aici) corespunzând criteriilor de mai sus. Mulți alții figurează cu mențiuni de comportamente problematice mai puțin grave. Lista rămâne deschisă observațiilor și cititorii și candidații sunt invitați să trimită informații documentate care ar putea schimba poziția unei persoane.
Dintre cei analizați, doar patru persoane cu condamnare penală candidează în diferite colțuri ale țării: Cosmin Popescu (CJ Gorj, PSD), Hubert Thuma (CJ Ilfov, PNL), Nistor Lihet (CJ Maramureș, PRM) și Dragoș Chitic (Primăria Piatra Neamț, PMP). Așadar, dacă se modifică legea în urma campaniei „Fără penali”, numai aceste patru persoane ar fi afectate de respectiva inițiativă.
Clasamentul pe partide al candidaților cu probleme semnificative de integritate de la locale 2020 este:
Au fost monitorizați doar candidații la funcțiile de primar municipiu reședință de județ și preşedinţi de consiliu județean. Regula a fost includerea celor trei mai bine plasați în sondaje, cu două excepții: doi candidați se află la mare distanță de ceilalți și au fost monitorizați doar ei; sondajele nu diferențiază bine pentru locurile 2-3 și atunci au fost monitorizați 4 candidați cu șanse.
Dintre cei 272 de candidați analizați, un sfert au fost clasificați ca având probleme majore de integritate (în roșu in documentul de aici) corespunzând criteriilor de mai sus. Mulți alții figurează cu mențiuni de comportamente problematice mai puțin grave. Lista rămâne deschisă observațiilor și cititorii și candidații sunt invitați să trimită informații documentate care ar putea schimba poziția unei persoane.
Dintre cei analizați, doar patru persoane cu condamnare penală candidează în diferite colțuri ale țării: Cosmin Popescu (CJ Gorj, PSD), Hubert Thuma (CJ Ilfov, PNL), Nistor Lihet (CJ Maramureș, PRM) și Dragoș Chitic (Primăria Piatra Neamț, PMP). Așadar, dacă se modifică legea în urma campaniei „Fără penali”, numai aceste patru persoane ar fi afectate de respectiva inițiativă.
Clasamentul pe partide al candidaților cu probleme semnificative de integritate de la locale 2020 este:
- Pro România: 36%
- PSD: 32%;
- PMP: 23,5%
- PNL: 20%
- USR PLUS: 7,5%
La capitolul traseism, partidul lui Victor Ponta (PRO România) conduce detașat, cu un procent de 32% candidați care se află la al treilea partid. Dacă i-am pune și pe cei care au migrat de la PSD, am sări de 60%. UDMR nu are niciun traseist printre candidații principali, în timp ce la USR PLUS am găsit doi, apropo de lozinca aceea cu #oameninoi.
Candidații PSD la locale au cele mai multe legături cu serviciile secrete, condamnări la ANI sau la CNCD.
Există zeci de candidați, în principal primari și președinți de consilii județene în funcție, care au dosare penale aflate în diverse stadii de ani de zile (unele închise), dar și clasări răsunătoare și chiar achitări ale instanțelor după ce inițial au fost târâți prin fața camerelor și opiniei publice. Câteva exemple: Marian Oprișan (PSD), Cătălin Flutur (Botoșani), George Scripcaru (Brașov), Liviu Voiculescu (Slatina), Andrei Voloșevici (Ploiești), Mircia Gutău (Rm. Vâlcea, Cătălin Cherecheș (Baia Mare) etc.
Primenirea clasei politice cu campaniile de arestări ale DNA pare, cel puțin privind acest tabel centralizator cu situația din toate județele, problematică. Nu au fost puși primari achitați pe lista neagră decât dacă există alte temeiuri. A fi fost opt ani anchetat de DNA pentru ca la final să fii scos de sub urmărire penală sau achitat nu înseamnă că ești ”penal”. Și nu se știe cum se vor încheia cazurile aflate acum în desfășurare, din acest motiv simpla investigație nu e motiv pentru a considera problemă majoră de integritate – numai trimiterea în judecată. A identifica cine e ”penal” devine un exercițiu și dificil și nu integral etic. Nu sunt știute încă motivele achitărilor și acest lucru merită investigat separat.
Doar jumătate dintre candidați nu au mențiuni. La ceilalți, chiar fără probleme majore, găsim lucruri care ar trebui să îi facă pe alegători să se gândească de două ori înainte să pună ștampila pe ei. Câteva statistici:
Candidații PSD la locale au cele mai multe legături cu serviciile secrete, condamnări la ANI sau la CNCD.
Există zeci de candidați, în principal primari și președinți de consilii județene în funcție, care au dosare penale aflate în diverse stadii de ani de zile (unele închise), dar și clasări răsunătoare și chiar achitări ale instanțelor după ce inițial au fost târâți prin fața camerelor și opiniei publice. Câteva exemple: Marian Oprișan (PSD), Cătălin Flutur (Botoșani), George Scripcaru (Brașov), Liviu Voiculescu (Slatina), Andrei Voloșevici (Ploiești), Mircia Gutău (Rm. Vâlcea, Cătălin Cherecheș (Baia Mare) etc.
Primenirea clasei politice cu campaniile de arestări ale DNA pare, cel puțin privind acest tabel centralizator cu situația din toate județele, problematică. Nu au fost puși primari achitați pe lista neagră decât dacă există alte temeiuri. A fi fost opt ani anchetat de DNA pentru ca la final să fii scos de sub urmărire penală sau achitat nu înseamnă că ești ”penal”. Și nu se știe cum se vor încheia cazurile aflate acum în desfășurare, din acest motiv simpla investigație nu e motiv pentru a considera problemă majoră de integritate – numai trimiterea în judecată. A identifica cine e ”penal” devine un exercițiu și dificil și nu integral etic. Nu sunt știute încă motivele achitărilor și acest lucru merită investigat separat.
Doar jumătate dintre candidați nu au mențiuni. La ceilalți, chiar fără probleme majore, găsim lucruri care ar trebui să îi facă pe alegători să se gândească de două ori înainte să pună ștampila pe ei. Câteva statistici:
- 101 au diverse probleme (fraudă academică, avere nejustificată, incompatibilități sau conflict de interese, afaceri cu statul, nepotism sau atitudini discriminatorii);
- 31 se află la al treilea partid;
- 35 au probleme cu justiția (trimiși în judecată sau condamnați);
- 25 au legături cu serviciile secrete.
Rugăm votanții să fie atenți, să verifice criteriile, să verifice dovezile reflectate în fapte, nu zvonuri, și să ne scrie dacă au informații noi care ar putea schimba radical evaluarea unei persoane. Această listă este un act de informare publică. România Curată nu afirmă că vreunul dintre candidații care nu corespund criteriilor de integritate este ”corupt” sau ”penal”, considerând însă că e de datoria sa să contribuie la votul informat al cetățenilor.
Criteriile de integritate analizate:
Criteriile de integritate analizate:
- Trimitere în judecată sau condamnare penală
- Traseism (mai mult de două schimbări de partid)
- Profit din conflict de interese în funcția publică, incompatibilitate sancționată de ANI
- Profit din nepotism
- Autonomia față de serviciile secrete. Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democrație, civilii controlează serviciile secrete și nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca șantajarea lor.
- Atitudini discriminatorii sancționate de CNCD.
- Profit din contracte cu statul, relații cu companii din sectorul privat abonate la bani publici
- Fraudă academică
- Colaborarea cu fosta securitate
CPC-RC au monitorizat toate alegerile începând cu anul 2004. Listele istorice le puteți vedea aici.
Mulţumim voluntarilor din toate colţurile ţării care au contribuit la monitorizarea candidaţilor de la firul ierbii. Munca voastră a făcut această monitorizare posibil!
