Se fac listele pentru parlamentare la USRPLUS la București, dar nu numa, și a izbucnit un scandal imens. Barna e acuzat că a „aranjat„ listele. De la Cluj -Napoca i se cere demisia președinteluo USRPLUS, din zona societății civile, pe rețelele de socializare circulă cererea de demisie.
Dar ce se întâmplă de fapt în USRPLUS București și nu numai?
O analiză a lui Marius Ghincea, a luptei între echipa lui Barna și vechii ”nicușoriști”, simpatizanții fostului președinte-fondator al USR, Nicușor Dan, mai jos:
#PartyCapture à la USR.
Se comentează activ ba despre eliminarea lui Vlad Teohari din capul listei pentru Camera Deputaților a USR Diaspora, fie despre mișcările strategice a #EchipeiBarna de a controla cine ocupă locurile eligibile pe listele de candidați ale USR București, în special eliminarea Florinei Presadă și a lui Vlad Alexandrescu. Toate astea erau previzibile, chiar dacă asta nu le face mai puțin inacceptabile. Ce este mult mai interesant, cel puțin din punctul meu de vedere, este cum s-a ajuns la punctul ăsta și ce semnificație au ultimele evoluții interne din USR.
Am ajuns să denumesc ce s-a întâmplat în ultimii trei ani în USR drept „party capture”. Noțiunea de „party capture” se referă la un proces prin care un partid politic este „capturat” de către un grup de interese bine definit, coeziv și bine organizat cu scopul eliminării alternativelor din interiorul partidului și transformarea partidului într-un vehicul electoral pentru promovarea unor interese și avantaje particulare. Toate astea în dauna misiunii originale a partidului. Deși noțiunea de „party capture” poate părea nouă, ea descrie fenomene care s-au petrecut, cu relativă frecvență, în diferite țări. Cel mai bine cunoscut exemplu este capturarea Partidului Republican de mișcarea religioasă/evanghelică conservatoare din SUA, începând cu anii 1980.
În înțelegerea mea, „party capture” este un proces care poate implica două tipuri de abordări, mai mult sau mai puțin complementare. Party capture poate avea loc de jos în sus („capture from below”) sau de sus în jos (capture from above). Adică un partid poate fi capturat de grupuri care nu controlează pozițiile executive din partid (capture from below) sau care le controlează și care se folosește de ele pentru a-și impune hegemonia. Capturarea unui partid presupune, ca factori esențiali, (a) eliminarea caracterului democratic și pluralist prin eliminarea grupurilor interne alternative și (b) impunerea intereselor particulare drept interese de partid.
Ca atare, ce este interesant de înțeles sunt mecanismele prin care „party capture” devine posibil, cum este pus în practică. Cum ajung partidele politice să fie capturate de o singură grupare de interese, cu eliminarea celorlalte și translatarea intereselor particulare în interese de partid?
În USR, #EchipaBarna a recurs la o capturare a partidului atât de jos în sus (capture from below) cât și de sus în jos (capture from above), la momente diferite. Fiecare abordare a implicat mecanisme oarecum distincte, în funcție de capacitatea de acțiune și de poziția strategică a grupării. Aici mă voi concentra mai mult pe mecanismele de capturare top-down (capture from above).
Faza #1: Capture from below.
Capturarea USR de către #EchipaBarna începe prin procesul de eliminare a lui Nicușor Dan de la conducerea partidului și marginalizarea grupului #Nicușorist din partid. #EchipaBarna, deși competentă și bine conectată la rețelele din instituțiile statului și societatea civilă, era în perioada de început a USB și USR într-o poziție dacă nu marginală, măcar minoritară. Capturarea structurilor centrale de putere din partid a presupus o strategie semi-dramaturgică de manipulare și divizare a coaliției #Nicușoriste. Pentru a diviza coaliția loială lui Nicușor Dan, #EchipaBarna a instrumentalizat discuția pe tema „poziționării” partidului vis-a-vis inițiativa Coaliției pentru Familie pentru a polariza partidul și forțarea eliminării lui ND din partid. Nu eram asociat cu USR la momentul respectiv, așa că nu o să intru în mai multe detalii.
Faza #2: Capture from above
Odată capturată președinția partidului și a unei majorități în conducerea națională, #EchipaBarna a trecut la o nouă abordare, folosindu-se de avantajele structurale oferite de noua poziție. În această etapă, avantajele structurale care determină modelul de capturare a partidului de către #EchipaBarna sunt reprezentate de trei piloni esențiali: (I) președinția partidului (agenda-setting; gatekeeping; controlul birocrației de partid); (II) approval voting (sistemul de vot care permite #EchipeiBarna să câștige tot); (III) majoritatea în Biroul Național al USR. La acestea se adaugă efectul de halou oferit de asocierea USR cu Barna în percepția noilor membri USR, care nefiind expuși la dezbaterile și dinamice interne mai vechi, tind instinctual să susțină pozițiile lui Barna.
Care sunt mecanismele top-down (capture from above) pe care le putem observa în USR?
(a) Votul strategic. Sistemul de vot de tip „approval voting” permite, chiar stimulează, votul strategic. În ultimii doi ani, #EchipaBarna s-a folosit de acesta pentru a elimina membrii non-EB din structurile de conducere națională sau județeană/municipală ale partidului. În mod similar partidelor tradiționale, #EchipaBarna redactează liste cu candidații preferați și votarea exclusivă a acestora în bloc. Cazurile Presadă și Alexandrescu se încadrează aici.
(b) Suspendări și excluderi. Având controlul Biroului Național și a Consiliului Național de Integritate, #EchipaBarna se folosește de orice pretext, precum semnarea unei scrisori publice de protest, pentru a suspenda sau exclude președinți de filiale sau candidați ai opoziției care câștigă alegerile interne. Cel mai recent caz este cel al lui Vlad Teohari, ales cap de listă pentru Camera Deputaților de membrii USR Diaspora și eliminat de BN pentru că a semnat o scrisoare publică de protest acum un an și jumătate. Atunci când opoziția câștigă o majoritate la limită într-o filială, precum cea municipală din București, BN-ul dominat de EB suspendă sau exclude 1-2 membri ai opoziției astfel încât să se schimbe majoritățile.
(c) Controlarea și loializarea angajaților partidului. Controlul Secretariatului General și a aparatului tehnic al partidului permite #EchipeiBarna să controleze accesul la resurse, informații și la documentele partidului. Permite controlul comunicării oficiale și a distribuirii resurselor în teritoriu.
(d) Racolare și clientelism. Având acces la resursele partidului, #EchipaBarna poate oferi locuri de muncă în structurile administrative ale partidului sau la grupurile parlamentare unor persoane cheie care pot contribui la atingerea unor obiective punctuale ale grupului.
(e) Cenzură și efectul de „filter bubble”. #EchipaBarna a urmărit constant în ultimul an, iar în ultimele trei luni din ce în ce mai sistematic, să controleze dezbaterile interne și să creeze un efect de „filter bubble” care să elimine narațiunile și pozițiile alternative celor enunțate de vectorii de mesaj ai EB. Realizează asta prin crearea unor grupuri de FB alternative, prin cenzurarea/ștergerea postărilor opoziției și prin excluderea din grupuri a vectorilor de mesaj alternativ.
(f) Extinderea accelerată, nefiltrată. Sub coordonarea lui Cristian Ghinea, #EchipaBarna a urmărit extinderea accelerată a partidului prin atragerea de noi membri fără a ține cont de criterii de integritate sau de mecanisme de filtrare. Extinzând baza partidului, EB își amplifică beneficiile produse de efectul de halou și diluează puterea electorală internă a celorlalte grupuri.
Folosind aceste mecanisme și posibil altele, #EchipaBarna are un succes remarcabil în procesul de „party capture”, opoziția fiind complet îngenuncheată și gradual eliminată
Analiză de Marius Ghincea,
cercetator la Institutul Universitar European din Florența, Italia
