George Zamfir, activistul civic (de stânga) de la gruparea ”Căși sociale acum” a postat pe grupul Clujul Civic o analiză interesantă intituată ”Concentrarea proprietăților: date despre locuințele din Cluj ca obiect de investiție”. Analiza arată că sloganul cu ”calitatea vieții la Cluj-Napoca”, „pompat” de edilul Emil Boc în emisiunile radio la care merge constant si comunicate de presă nu stă în picioare sută la sută, nu pentru o parte bună din populația orașului care nu își permite să cumpere locuințe în municipiu de sub Feleac.
2020 vs 2024
”În ianuarie 2020 am primit răspunsul primăriei la întrebarea câți proprietari cu câte locuințe sunt în oraș? Am transmis recent o solicitare de actualizare a datelor, pe care am primit-o rapid, ocazie cu care subliniez promptitudinea și bunăvoința primăriei referitoare la datele pe legea 544.
Avem deci aproape 4 ani distanță între cele două seturi de date.
O comparație rapidă denotă următoarele:
-
Numărul total de proprietari a crescut cu 8%, de la 197 mii la 212 mii. Corolar, datele Tempo online arată că în oraș numărul de locuințe a crescut de la 153.212 în 2019 la 159.502 în 2022.
-
Numărul proprietarilor a 1 locuință a crescut cu doar 2%.
-
În schimb, numărul proprietarilor cu două sau mai multe locuințe a crescut cu 25%.
-
Cea mai mare creștere se observă la numărul de proprietari cu 4, 5, și 6-10 locuințe, per total cu 46%. Dacă ne concentrăm doar pe persoanele fizice, creșterea este de 49%, ajungând la 7,021 de proprietari în 2023.
-
Există 2 proprietari persoane fizice fiecare cu între 101-200 de locuințe.
”Trebuie să ne calibrăm mai clar discursul referitor la situația locuirii din oraș. Nu sunt doar IT-știi care au salarii mai bune și achiziționează locuință pentru valoarea de utilitate – adică să locuiască în ea. Există o clasă din ce în ce mai mare de investitori în locuințe pentru profit prin. Intuitiv cunoaștem, dar discursiv câteodată se trece cu vederea.
Aceste investiții dau roade doar dacă există certitudinea influxului de chiriași pe termen lung și pe termen scurt. Discuția se poate extinde până la presiunea implicită pe care proprietarii cu locuințe de închiriat o exercită asupra menținerii festivalului în centru.
Astfel, când cineva zice că ”dacă nu îți permiți să locuiești în Cluj, valea”, susține acest model de exploatare a întregului oraș. Poate că sună frumos că pur și simplu se fac afaceri și se obține profit din intuiția geografică a plasării capitalului financiar. Dar acest model rentierist parazitar este bazat pe extracția valorii muncii pe care locuitorii orașului o produc.
Viena, orașul cu una dintre cele mai ridicate calități ale vieții, are o strategie opusă: peste 60% dintre locuitori locuiesc într-o formă de locuințe sociale sau locuințe supuse direct reglementării. Unul dintre principiile de la baza acestei politici: „economia este mai mult decât industria imobiliară”., a arătat.
Gruparea ”Căși sociale acum” formată din universitari cu spirit civic dar și cu activiști sunt preocupați constant de situația proprității în Cluj-Napoca.
