Biroul Electoral Central (BEC) a respins protocolul de constituire a Alianţei Dreapta Unită formată din USR, PMP şi Forţa Dreptei, a anunţat Cătălin Drulă, conform News.ro.
Preşedintele USR a anunţat că decizia BEC va fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi a invitat oamenii la evenimentul de duminică din Piaţa Universităţii de strângere de semnături pentru candidaturile la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie.
El a adăugat că „decizia de astăzi luată la solicitarea PSD nu are nicio legătură cu legile şi regulile dintr-un stat democratic”. Liderul USR a adăugat că va fi contestată la ÎCCJ hotărârea BEC de respingere a protocolului Alianţei Dreapta Unită.
„Este doar o încercare de a ne împiedica să participăm în alegeri sub Alianţa Dreapta Unită, o încercare disperată a marionetelor lui Iohannis, care ştiu că li se apropie sfârşitul politic. Ce fac acum este un act de laşitate şi de dispreţ faţă de voinţa românilor, care arată că partidul unic PSD-PNL este dispus să calce democraţia în picioare pentru a-şi păstra puterea. Statului mafiot patronat de Klaus Iohannis îi este frică de Dreapta Unită şi încearcă că ne scoată de pe buletinul de vot ca Alianţă, la fel cum a încercat Dragnea cu USR în 2019. Vom contesta această decizie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ne vom lupta pentru drepturile noastre şi pentru viitorul pe care îl merită această ţară. Vă chem alături de noi, astăzi, în Piaţa Universităţii, începând cu ora 16:00. Pornim strângerea de semnături pentru candidaturile din 9 iunie. Misiunea noastră este o Românie fără corupţie, fără abuzuri şi fără frică. România Modernă este mai puternică ca niciodată.
USR, PMP şi Forţa Dreptei consideră abuzivă, anticonstituţională şi antidemocratică decizia de duminică a Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea alianţei electorale Dreapta Unită, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.
Decizia BEC va fi contestată de USR, PMP şi Forţa Dreptei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca suport jurisprudenţa consolidată a ÎCCJ în materie electorală şi, în mod special, precedente referitoare la înregistrarea alianţelor electorale pentru alegerile europarlamentare.
„Evidenţiem cu precădere cazul alegerilor europarlamentare din anul 2019, când ÎCCJ a dispus înregistrarea alianţei USR-PLUS, în pofida faptului că semnatarii celor două partide nu erau încă înregistraţi ca preşedinţi de partid în Registrul Partidelor Politice. Decizia ÎCCJ a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora alianţele electorale nu reclamă perfectarea lor de către preşedinţii partidelor, ci de către «organul competent/conducerile executive» care pot împuternici anumite persoane pentru a încheia protocolului de constituire a alianţelor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat în 2019, în contextul validării alianţei electorale, imperativul respectării dreptului de asociere şi dreptului de a participa la alegeri, drepturi consfinţite de art. 38 şi art. 40 din Constituţia României, de art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 3 din Protocolul adiţional la aceasta”, mai spune sursa menţionată.
Cu aceeaşi ocazie, ÎCCJ a atribuit valoare de autoritate de lucru judecat provizorie deciziei Tribunalului Bucureşti referitoare la înregistrarea noilor conduceri de partid în Registrul Partidelor Politice şi pe această bază a dispus înregistrarea alianţei electorale.
„Astfel, această decizie se translatează în mod identic situaţiei Partidului Mişcarea Populară, în cazul căruia Tribunalul Bucureşti a dispus, în data de 2 februarie 2024, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a Congresului partidului din 25 martie 2023, potrivit căruia Eugen Tomac este preşedintele de drept al partidului”, conchide sursa amintită.
Între Tomac și Cristian Diaconescu, care revendică ambii președinția PMP, sunt pe rol două procese, fapt ce îngreunează situația partidului neparlamentar.