„Născuți în România. Născuți în Uniunea Europeană” – o nouă campanie de comunicare a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Vorbim despre România europeană, așa cum o vede fiecare dintre noi.
Vorbim despre schimbările prin care a trecut România în cei 18 ani de când este stat membru al Uniunii Europene, așa cum le simte fiecare generație.
Reprezentanța Comisiei Europene în România lansează campania de comunicare „Născuți în România. Născuți în Uniunea Europeană”, care prezintă beneficiile concrete de a fi parte din familia europeană, trăite și explicate de români.
Pe parcursul ultimelor luni, am călătorit în toate regiunile țării, de la Alba Iulia la Galați, de la Cluj la Brăila sau Buzău și am stat de vorbă cu cetățeni de toate vârstele.
Am cunoscut familii, elevi și profesori, antreprenori și mentori, români implicați în viața comunităților locale și tineri cărora programele finanțate cu fonduri europene le-au influențat puternic parcursul educațional.
Ei și-au dorit să transmită publicului larg viziunea lor despre avantajele pe care le avem ca cetățeni europeni. Totul, prin intermediul propriilor lor experiențe de viață, întărite de dialogul între generații.
Tudor (15 ani) și bunica lui, Midi (68 de ani) ne-au povestit cum simte o familie din Alba Iulia România europeană. „Un oraș frumos, în adevăratul sens al cuvântului. În marea majoritate a domeniilor s-au folosit fonduri europene”, spune bunica, iar Tudor o completează: „mă simt ca orice tânăr din Europa, pentru că deși fiecare țară e diferită în felul ei, Uniunea Europeană oferă în egală măsură condiții fiecărei țări”.
La Cluj Napoca, de exemplu, am aflat povestea lui Codrin, un elev în vârstă de 18 ani și a Andreei (43 de ani), profesoara care l-a susținut în dorința lui de a descoperi beneficiile programelor educaționale europene. „Prin mobilitate creștem și simțim o creștere a calității în educația pe care o primim. Pot învăța și la Cluj, și la Bruxelles”, spune Codrin.
La Brăila, le-am cunoscut pe Rebeca (18 ani) și pe mama ei, Alina (38 de ani), care i-a sprijinit încă din copilărie visul de a face sport de performanță. ”Nu îmi imaginez cum ar fi fost participarea mea la competițiile internaționale de karate dacă România nu ar fi fost membră Uniunii Europene”, spune Rebeca. ”În plus, timpul petrecut pe drumuri a scăzut simțitor o dată cu intrarea în spațiul Schengen”, adaugă Alina.
La Buzău, Andrei (17 ani) și profesoara lui, Daniela (62 de ani) ne-au vorbit despre beneficiile concrete ale programelor europene în domeniul educației. ”Am participat la un stagiu de practică în Spania, în domeniul energiei regenerabile. Îmi doresc să studiez în Europa, apoi să revin în țară și să-mi încep o afacere”, spune Andrei. Daniela își ghidează toți elevii să-și formeze aptitudini relevante pentru o piață a muncii în continuă schimbare.
La Roșiori de Vede, ne-am întâlnit cu Teo (18 ani) și profesoara lui, Alina (49 de ani). Ambii sunt mândri că au un cuvânt de spus în construcția viitorului Europei. ”Tinerii au oportunitatea de a gândi și de a se exprima liber. Acum, avem o voce care contează în societate”, spune Teo. Profesoara îl completează: ”Sunt foarte mândră că voi aveți această posibilitate pe care eu nu am avut-o”.
La Târgoviște, am făcut cunoștință cu Ana (18 ani) și cu mama ei, Ileana (45 de ani). ”Nu este ușor să-ți construiești o carieră, însă apartenența la Uniunea Europeană ne aduce oportunități pe care nu le-am mai avut niciodată, mai ales dacă ne dorim să pornim o afacere”, spune Ana. Ce înseamnă România europeană pentru mama ei? ” Sunt foarte bucuroasă pentru că Ana are ocazia să călătorească și să învețe lucruri noi”, explică Ileana.
