Liderii NATO se reunesc marţi la Ankara, unde europenii îşi propun să lase deoparte neînţelegerile cu preşedintele SUA, Donald Trump, în legătură cu Iranul şi Groenlanda şi să demonstreze că îşi intensifică eforturile pentru a apăra continentul, în contextul în care Washingtonul îşi reduce angajamentele faţă de alianţă, relatează Reuters.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, spune că reuniunea de marţi şi miercuri va demonstra că europenii îşi respectă angajamentele de a creşte cheltuielile pentru apărare pentru a descuraja Rusia de la orice atac, urmând să fie semnate contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari.
De asemenea, se aşteaptă ca liderii să se angajeze să continue finanţarea armamentului pentru Ucraina, ca să lupte împotriva invaziei ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la un dineu oferit de preşedintele turc Tayyip Erdogan şi va purta, de asemenea, discuţii bilaterale cu Donald Trump.
Oficialii europeni spun că speră ca relaţiile solide ale lui Trump cu Erdogan şi Rutte să asigure un summit fără incidente, dar nu pot fi siguri, având în vedere resentimentele transatlantice persistente legate de războiul din Iran şi criticile frecvente ale preşedintelui SUA la adresa NATO.
Într-o postare de joi pe Truth Social, Trump s-a plâns că Statele Unite cheltuiesc bani pentru a proteja membrii NATO „fără a obţine vreun beneficiu din aceasta”.
Rutte şi alţi lideri NATO au insistat că alianţa contribuie la propria securitate a Statelor Unite şi că europenii dau curs apelurilor de lungă durată ale lui Trump de a cheltui mai mult pentru propria apărare.
EUROPENII ÎŞI ASUMĂ O RESPONSABILITATE MAI MARE
„Summitul se va concentra pe transformarea cheltuielilor suplimentare în capacităţi operaţionale şi pe extinderea semnificativă a industriilor noastre de apărare”, a declarat Rutte, miercuri, la Berlin.
„NATO este şi va fi întotdeauna o alianţă transatlantică, dar trebuie să o reechilibrăm în sens pozitiv”, a adăugat el. „Lucrând îndeaproape cu Statele Unite, aliaţii europeni şi Canada îşi asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea convenţională în Europa”, a asigurat el.
Rutte a declarat luna trecută că membrii europeni ai NATO şi Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari.
Anul trecut, la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esenţiale de apărare, precum armament şi trupe, până în 2035 – o creştere faţă de obiectivul anterior de 2%. De asemenea, au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiţii mai ample legate de apărare, cum ar fi consolidarea securităţii cibernetice.
Oficialii europeni speră la o repetare a acelui summit, în cadrul căruia Trump a reafirmat angajamentul SUA faţă de alianţa formată din 32 de membri şi faţă de pactul de apărare reciprocă prevăzut la articolul 5, lăudându-i totodată pe ceilalţi lideri.
ALIANŢA ESTE „PUŢIN ZGÂRIATĂ”
Însă ultimele 12 luni au pus alianţa la grea încercare, Trump ameninţând că va prelua Groenlanda de la Danemarca, membru al NATO, şi declanşând apoi un război împotriva Iranului – care a zguduit economia globală – fără a se consulta aliaţii europeni.
De asemenea, SUA au anunţat retragerea trupelor din Europa, au redus forţele pe care le alocă planurilor de apărare ale NATO – inclusiv un portavion, avioane de realimentare, avioane de vânătoare şi drone – şi au demarat o revizuire de şase luni a prezenţei lor militare pe continent.
„Alianţa este vie şi activă, dar puţin zgâriată”, a declarat un diplomat european, care a vorbit sub condiţia anonimatului.
Oficialii europeni se tem că războiul din Iran ar putea umbri summitul – în cazul în care conflictul, aflat în prezent sub un armistiţiu fragil, se va intensifica sau dacă Trump îşi va vărsa furia asupra europenilor pentru că nu fac mai mult pentru a sprijini operaţiunile militare ale SUA.
Trump a sugerat că acest lucru înseamnă că SUA nu trebuie să-şi onoreze angajamentul de a ajuta un alt membru NATO care se află sub atac.
Oficialii NATO afirmă, de asemenea, că marea majoritate a aliaţilor şi-au onorat angajamentele de a permite SUA să utilizeze spaţiul lor aerian şi bazele de pe teritoriul lor, chiar dacă războiul a fost extrem de nepopular în Europa şi mulţi lideri europeni nu l-au susţinut.
Războiul a rupt, de asemenea, legăturile personale dintre Trump şi lideri europeni precum prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi prim-ministrul britanic în exerciţiu Keir Starmer, ridicând posibilitatea ca aceste tensiuni să reapară la summit.
„Sunt optimist (că acest lucru nu se va întâmpla), deoarece cred că liderii ştiu ce este în joc”, a declarat un diplomat de rang înalt al NATO. „Iar dacă se va întâmpla totuşi ceva de genul acesta, îl avem întotdeauna pe Mark Rutte, consilierul matrimonial suprem, care să aplaneze conflictele”, a adăugat el cu umor.
