Sociologul Gelu Duminică atrage atenţia că propunerea AUR referitoare la Drapelul Naţional introduce un ritual religios explicit în cadrul ceremoniei oficiale, ceea ce ridică o serie de întrebări privind raportul dintre stat, religie şi pluralismul societăţii contemporane. ”Chiar dacă intenţia declarată este de a marca solemnitatea ceremoniei, efectul normativ este acela de a asocia simbolul statului cu o tradiţie religioasă anume”, avertizează sociologul. El consideră că proiectul este periculos, pentru că sacralizarea obligatorie a drapelului pavează drumul spre extremism identitar.
Sociologul Gelu Duminică atrage atenţia, într-o postare pe Facebook, că propunerea AUR referitoare la Drapelul Naţional, pe lângă alte prevederi, introduce un ritual religios explicit în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Naţional: „În timpul ceremoniei, preotul militar sau ierarhul bisericesc se aşează în faţa Drapelului şi rosteşte următoarea Binecuvântare: «Dumnezeu! nostru. Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează Drapelului Naţional al României! Că sfânt Eşti totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!»”. Textul continuă: «Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Naţional al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ţinută în dreptul pieptului»”.
Sociologul avertizează că aceste prevederi „ridică o serie de întrebări privind raportul dintre stat, religie şi pluralismul societăţii contemporane”.
„Un prim aspect relevant priveşte neutralitatea statului. Drapelul reprezintă întreaga comunitate politică, iar funcţia sa simbolică este una universală şi neconfesională. Integrarea obligatorie a unui ritual religios specific (binecuvântare, sfinţire, gesturi liturgice) conferă drapelului o semnificaţie spirituală particulară, care nu reflectă diversitatea convingerilor existente în societate. Chiar dacă intenţia declarată este de a marca solemnitatea ceremoniei, efectul normativ este acela de a asocia simbolul statului cu o tradiţie religioasă anume”, avertizează sociologul.
În al doilea rând, prevederile referitoare la rolul preotului militar sau al ierarhului bisericesc indică o interferenţă între instituţiile statului şi cele religioase.
„România recunoaşte contribuţia istorică a cultelor religioase, însă cadrul constituţional actual se bazează pe autonomia reciprocă a statului şi a instituţiilor religioase. Atunci când o ceremonie oficială devine dependentă de prezenţa şi acţiunea unei autorităţi religioase, se creează un precedent care poate fi interpretat ca o diminuare a caracterului secular al instituţiilor publice”, mai scrie sociologul în postare.
Potrivit lui Duminică, societatea românească este compusă din cetăţeni aparţinând mai multor confesiuni, precum şi din persoane nereligioase.
„O ceremonie obligatorie care sacralizează drapelul printr-un ritual specific unei singure tradiţii poate genera percepţia unei ierarhii simbolice între cetăţeni. Chiar dacă nu produce efecte juridice directe asupra drepturilor, ea poate influenţa modul în care identitatea naţională este înţeleasă şi reprezentată”, este de părere sociologul.
În plus, potrivit sursei citate, „propunerea legislativă ridică întrebări privind precedentele normative”: „Odată ce un simbol naţional este supus prin lege unui ritual religios, se deschide posibilitatea extinderii unor astfel de practici către alte ceremonii publice sau instituţii ale statului. Această evoluţie ar putea conduce la o sacralizare progresivă a spaţiului civic, cu efecte asupra echilibrului dintre tradiţie, libertate de conştiinţă şi caracterul secular al statului”.
„În ansamblu, prevederile propunerii legislative invită la o reflecţie atentă asupra modului în care simbolurile naţionale sunt gestionate într-o societate democratică. O dezbatere publică amplă este necesară pentru a evalua dacă astfel de modificări consolidează coeziunea civică sau, dimpotrivă, riscă să afecteze neutralitatea statului şi incluziunea tuturor cetăţenilor. Pentru mine, o astfel de lege este extrem de periculoasă. Sacralizarea obligatorie a drapelului pavează drumul spre extremism identitar care transformă un simbol civic într-un instrument de delimitare între «cei buni» şi «ceilalţi»”, este de părere Gelu Duminică.
Un proiect AUR depus în Parlament – şi care a trecut deja de Senat în 2023 – a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de săptămâna aceasta, fără să aibă raport întocmit de comisiile de specialitate.
Proiectul controversat privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional al României introduce amenzi de până la 10.000 lei pentru refuzul unui oficial de a săruta Drapelul Naţional al României şi de 20.000 de lei pentru instituţiile media care nu acordă spaţiu de emisie de 30 de minute în ziua în care se sărbătoreşte drapelul.
Propunerea legislativă mai impune amenzi de până la 30.000 de lei dacă autorităţile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piaţa Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii.
