USR cere buget participativ pe sume mai mari și cu deliberări

Clujenii au propus în luna august aproape 350 de proiecte pentru procesul de buget participativ de 2 milioane de euro.

Bugetul participativ (BP) este un mecanism transparent de alocare a fondurilor și un instrument anti-corupție eficient dacă cetățenii sunt consultați pe proiecte mai mari de infrastructură. Totodată, un buget participativ funcțional constă în deliberări în profunzime în afara votului on-line, iar procentul distribuit pentru co-decizie civică este de cel puțin 5% din bugetul orașului.

„Bugetul participativ, un instrument eficient dar inedit în administrația din România, începe să prindă contur și în administrația clujeană grație inițiativelor societății civile, dar și a unor propuneri venite din USR. Deși în alte țări acest mod de finanțare a proiectelor locale din bani publici este utilizat cu succes, la noi încă este privit cu reținere.Sunt convins că după ce rezultatele primelor proiecte finantate astfel vor fi vizibile, percepția cetățenilor va fi foarte pozitivă. Sper ca si administrația locală să aprecieze acest demers și să contribuie la extinderea lui în afara mediului online, prin deliberări și buget mai mare” , spune Levente Elek, președinte interimar USR și președinte al filialei locale

USR propune îmbunătățiri ale procesului prin întâlniri cu cetățenii și încurajarea depunerii unor proiecte, prin propuneri de dezbateri publice și prin reguli clare de a formaliza BP la nivel local și național pentru a avea un mecanism mai performant decât cel actual.

„Canalul Morii e de mare interes pentru mine pentru că e zona în care locuiesc și mă plimb zilnic cu copilul. Îmi vin idei când îl văd neamenajat, cum e cea cu grădina comunitară și aleea pietonală. Pentru mine ar fi mult mai util ca care care facem propunerile să ne întâlnim cu responsabili din Primărie. Dacă există o moderare bună, există șanse să aflăm informații mai multe și să producem poiecte mai bune. Dacă ne întâlnim mai mulți, poate să vadă și Primăria câți oameni au aceeași idei” , e de părere și Ioana Rus, cetățean, participantă cu un proiect de revitalizare a Canalului Morii ca spațiu public, vizavi de Parcul Rozelor

Bugetul participativ este o revendicare de 5 ani a societății civile, până acum neadoptată complet, prin care cel puțin 5% din bugetul orașului este distribuit prin mecanisme deliberative, de co-decizie civică, atât la nivel de cartier, dar și folosind instrumente digitale

Amenajarea unor porțiuni din Parcul Est apare ca propunere cetățenească în cadrul bugetului participativ. USR Cluj susține amenajarea celui mai mare spațiu public din oraș, un parc de peste 60 de hectare care înglobează Baza Sportivă Gheorgheni, Parcul Iulius și Parcul Între Lacuri / Tulcea, dar și fauna și flora bogată a fostei pepiniere, lacurile și stufărișul.

„Am combinat concediul cu o excursie de studiu în Polonia. Bugetul participativ on-line se face în 200 de orașe din Polonia. Dar este criticat de experți, de oamenii care au propus mecanismul, de administrație și de destui cetățeni pentru că se limitează la un vot digital, fără deliberare, și pe proiecte mici. Temele și proiectele mari, importante pentru dezvoltarea orașului sunt scoase de sub radarul vigilenței civice. Toți zic că trebuie schimbat modelul, pe care noi acum îl aplicăm la Cluj. Am propus administrației dezbateri pentru un design superior, dar am fost refuzat pentru a menține procesul la un nivel de implicare cât mai scăzut pentru potențialul acestui mecanism. Totuși, proiectele clujenilor arată potențialul lor de a se implica, iar acest potențial ar crește cu un design și mai funcțional”, spune și Adrian Dohotaru, deputat USR de Cluj, inițiator al propunerii de BP

USR Cluj consideră eronată abordarea în care un singur cetățean face propunerea de investiție, fără ca proiectul să fie dezbătut în prealabil, atât în spațiul public, cât și în mediul digital, de alți clujeni. Cum interacțiunea are loc, înainte de vot, între un individ cu o propunere și membri ai administrației locale există o asimetrie de informați și nu se asigură o procedură transparentă de deliberare. Experiența din Mănăștur a BP 2013 arată că atunci când cetățenii propuneau idei care nu erau pe placul administrației, acestea pur și simplu nu erau luate în considerație fără niciun fel de feedback.

, ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *