Platforma România 100: Cifrele guvernării PSD-ALDE: cheltuieli scăpate de sub control, îndatorare, sărăcirea populaţiei şi stoparea investiţiilor

Platforma România 100 condusă de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş a prezentat „realizările” guvernărilor PSD-ALDE din 2017, iar lucrurile nu arată deloc bine pentru România.

Ministerul Finanţelor a prezentat datele oficiale ale execuţiei bugetare din 2017, primul an de guvernare PSD-ALDE. Potrivit unei analize a Platformei România 100, condusă de fostul premier Dacian Cioloş, reiese că prin modul în care s-au cheltuit banii publici s-a sacrificat dezvoltarea pe termen lung a României, iar ţara este vulnerabilă în cazul unei crize.

„Politica fiscal bugetară nu mai stimulează creşterea economică, ci măreşte dezechilibrele macroeconomice şi îndatorează generaţiile viitoare, fără măcar a le lăsa moştenire o autostradă. Cheltuielile salariale şi de asistenţă socială au fost scăpate de sub control şi au condus la reducerea la minim a cheltuielilor de investiţii. Deficitul bugetar este de trei ori mai mare decât limita de deficit bugetar structural şi cu 5 miliarde de lei mai mare decât cheltuielile de capital. Creşterea economică este însoţită de deficit bugetar exagerat, de importuri masive şi deficit extern, precum şi de creşterea sărăciei. Dezechilibrele bugetare au afectat imediat populaţia prin creşterea dobânzilor şi deprecierea monedei naţionale”, a transmis Platforma România 100.

Organizaţia condusă de Cioloş a redat pe scurt câteva alte „realizări” ale guvernărilor PSD-ALDE din 2017:

1. Fondurile europene atrase de Guvernul PSD-ALDE sunt cu aproximativ 1 miliard de lei mai mici decât cele atrase de Guvernul Cioloş. Chiar şi faţă de propriul program bugetar, guvernul PSD – ALDE se poate „lăuda” cu o absorbţie de numai 50%.

2. Un eşec total al colectării. Veniturile totale ale bugetului general consolidat (BGC) au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce denotă un real eşec al colectării în comparaţie cu anul 2016 şi chiar faţă de programul asumat prin Legea Bugetului. Comparând datele din bugetul iniţial cu cele din execuţie, se remarcă o nerealizare de venituri de 2,9 miliarde de lei.

3. O umflare artificială a sumelor. S-au majorat artificial veniturile cu 12 miliarde de lei aferente plăţilor directe pentru agricultură, sume care nu s-au înregistrat în buget până în anul 2017.

4. Încasări mai mici decât cele ale Guvernului Tehnocrat. Principalele categorii de venituri din impozitul pe profit, TVA, accize şi taxe pe proprietate au înregistrat scăderi semnificative faţă de 2016. Comparaţiile arată o creştere a evaziunii fiscale în 2017

5. Întârzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afectează activitatea firmelor, posibilitatea de extindere şi de investire şi creşte costurile de operare.

Mai departe, Platforma România 100 prezintă o analiză pe larg a eşecului guvernării PSD-ALDE, aşa cum se vede din cifrele prezentate de Ministerul Finanţelor Publice.

Deficit bugetar triplu

„Coaliţia PSD-ALDE a „reuşit” un deficit bugetar triplu faţă de obiectivul de deficit bugetar pe termen mediu, încălcând regulile europene conform Pactului de Stabilitate şi Creştere şi Compactului Fiscal. Încă din luna iunie 2017, pe baza prognozei pentru 2017, Comisia Europeană (CE) a declanşat Procedura aplicabilă abaterilor semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu, iar în decembrie 2017 Consiliul a decis că România nu a luat măsuri eficace în vederea corectării abaterii. România este prima ţară împotriva căreia CE declanşează această procedură ce atestă deviaţii fiscal bugetare majore de la regulile de guvernanţă economică.

Deficitul bugetului general consolidat exprimat în numerar (cash basis) a fost de 2,88% din PIB, faţă de 2,4% din PIB în 2016, crescând astfel de la 18 miliarde de lei în 2016 la peste 24,6 de miliarde de lei în 2017. Acest deficit record depăşeşte cu mult investiţiile din bani publici de 19,6 miliarde de lei şi fondurile europene de coeziune de numai aproximativ 5 miliarde de lei. Deficitul bugetar record a fost înregistrat în condiţiile în care Guvernul PSD-ALDE a luat o serie de măsuri administrative şi de politică fiscală fără precedent pentru a încerca să limiteze pagubele:

A închis Trezoreria Statului începând cu data de 27 decembrie, eliminând posibilitatea instituţiilor publice centrale şi locale, inclusiv şcoli şi spitale, de a efectua plăţi din bugetele proprii în ultima săptămână din 2017. Ordine de plată de miliarde de lei au rămas în sertarele instituţiilor publice;

A crescut artificial şi nesustenabil veniturile cu 2,1 miliarde de lei, bani de la companiile de stat din dividende în cuantum de 90% din profitul net şi rezerve;

A adoptat măsuri de creştere a impozitării care au adus fonduri suplimentare la buget:

– reintroducerea supra-accizei la carburant (impact de 650 milioane lei);

– creşterea CAS şi CASS prin eliminarea plafonării bazei de impozitare pentru calculul acestora, afectându-i pe salariaţii cei mai productivi din societate;

– introducerea impozitării contractelor de muncă part-time la nivelul unei norme întregi.”

Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat. Marea „cosmetizare” a unui eşec

„În anul 2017, conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, veniturile totale ale bugetului general consolidat (BGC) au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce denotă un real eşec al colectării în comparaţie cu anul 2016, cu creşterea economică din 2017, cu programul asumat prin Legea Bugetului (o colectare cu 2,9 miliarde lei mai puţin), cât şi faţă de rectificarea bugetară (-5 miliarde lei). Tocmai pentru a cosmetiza acest dezastru, Guvernul PSD-ALDE a majorat artificial veniturile cu 12 miliarde de lei aferente plăţilor directe pentru agricultură, sume care nu s-au înregistrat în buget până în anul 2017. La o creştere a PIB nominal de 11%, veniturile fiscale au crescut cu numai 2,8%, de la 136,4 miliarde de lei în 2016 la 140,2 miliarde de lei în 2017. În primele 9 luni ale anului s-a înregistrat o creştere economică mai mare decât estimările iniţiale (creştere economică în termeni reali de peste 7% faţă de 5,2%), ceea ce ar fi trebuit să aducă încasări suplimentare de circa 8 miliarde lei.

Aplicând corecţia la fonduri europene, în date comparabile, veniturile bugetului general consolidat au scăzut de la 29,4% din PIB în 2016 la 28,5% în 2017, situându-se mult sub ţinta de 29,9% din PIB din Legea Bugetului pe 2017. La nivel european, România are cele mai mici venituri după Irlanda (28,5% din PIB venituri totale şi 25,2% din PIB venituri fiscale şi contribuţii) ceea ce limitează posibilitatea de a stimula economia în cazul unei recesiuni şi de a promova măsuri reale pentru combaterea sărăciei.

Comparând datele din bugetul iniţial cu cele din execuţie, se remarcă o nerealizare de venituri de 2,9 miliarde, în ciuda unei creşteri a Produsului Intern Brut cu 27,3 miliarde faţă de prognoza, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Discrepanţa între creşterea veniturilor şi creşterea PIB nu este altceva decât eşecul guvernării PSD-ALDE de a reduce sărăcia şi de a asigura servicii medicale şi educaţie mai bune pentru cetăţeni, dar mai ales pentru cei cu venituri mici. Într-un an cu o creştere economică remarcabilă un guvern social–democrat reuşeşte performanţa adâncirii decalajelor sociale.”

Încasări mai mici decât în 2016

„Principalele categorii de venituri din impozitul pe profit, TVA, accize şi taxe pe proprietate au înregistrat scăderi semnificative faţă de 2016, dar chiar şi faţă de bugetul iniţial pe 2017, construit pe o prognoză de creştere economică mult mai mică, astfel:

Comparativ cu 2016, veniturile fiscale au scăzut de la 17,9% din PIB la 16,6% din PIB, mult sub prognoza iniţială de încasări de 17,5% din PIB. Cele mai mari scăderi de venituri s-au înregistrat pe următoarele surse:

Impozitul pe profit: a scăzut spectaculos faţă de 2016 cu 4,6%, de la 15,4 mld la 14,7 miliarde lei, deşi PIB nominal a crescut cu 12%, iar impozitul pe profit ar fi trebuit să urmeze evoluţia PIB. Această evoluţie nefavorabilă a veniturilor din impozitul pe profit arată o creştere a evaziunii fiscale în 2017, în ciuda declaraţiilor sforăitoare ale guvernanţilor.

TVA: în ciuda unui consum nominal mai mare cu peste 10% faţă de 2016, TVA a crescut cu numai 3,6%. Chiar dacă luăm în calcul reducerea de 1 punct procentual al cotei de TVA, de la 20% la 19 %, încasările ar fi trebuit să fie în creştere cu minim 8% pe fondul unei dinamici extraordinare a consumului. Ca atare, veniturile din TVA au scăzut ca pondere în PIB de la 6,8% în 2016 la 6,4% în 2017. Aceste rezultate slabe se înregistrează în ciuda unor întârzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afectează activitatea firmelor, posibilitatea de extindere şi de investire şi creşte costurile de operare. Încasările din TVA au reuşit să se situeze chiar şi sub prognoza de încasări din bugetul iniţial pe 2017, construit pe o prognoză de consum mult sub nivelul realizat.

Accize: în pofida introducerii supra-accizei la combustibil şi a unui consum dinamic, veniturile din accize au scăzut faţă de 2016 cu circa 350 de milioane, iar ca procent din PIB s-au redus de la 3,5% în 2016 la 3,2% în 2017.

Creşteri de venituri s-au înregistrat la contribuţii la asigurări sociale, impozit pe venit şi venituri nefiscale, ca urmare a creşterii salariilor, anulării plafonului pentru plata contribuţiilor, creşterii contribuţiilor pentru contractele de muncă part-time şi a plăţilor suplimentare forţate de la companiile de stat.”

Eşec major în atragerea fondurilor europene

„Sume primite de la UE aferente cadrului financiar 2014-2020: Fondurile europene primite au reprezentat numai 5 miliarde de lei din cele 17 miliarde lei înregistrate în buget, diferenţa fiind subvenţiile acordate de UE pentru agricultură şi care până în 2017 nu se includeau în buget. Astfel, fondurile europene atrase de Guvernul PSD-ALDE sunt cu aproximativ 1 miliard de lei mai mici decât cele atrase de Guvernul Cioloş.

Chiar şi faţă de propriul program bugetar, guvernul PSD – ALDE se poate „lăuda” cu o absorbţie de numai 50%. Deşi sumele primite de la UE aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost considerate de către coaliţia PSD-ALDE ca fiind unul dintre motoarele principale ale creşterii economice, absorbţia lor a fost una cu mult sub aşteptări şi sub absorbţia Guvernului tehnocrat. Această situaţie este extrem de gravă deoarece, având în vedere procesul absorbţiei fondurilor europene, aceasta trebuie să crească de la an la an.”

Cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat

„În anul 2017, cheltuielile totale ale BGC au totalizat 276 miliarde lei, ceea ce reprezintă 32,8% din PIB. Cheltuielile rigide au crescut semnificativ ca pondere în total cheltuieli, în defavoarea cheltuielilor de investiţii.

Cheltuielile de personal au însemnat 69,6 miliarde lei, o valoare mai mare cu 12,5 miliarde lei decât în anul 2016, atingând 8,3% din PIB, în creştere cu 0,8 puncte procentuale din PIB faţă de 2016. În acest fel, cheltuielile de personal s-au apropiat de ponderea în PIB a salariilor înainte de criză, respectiv înainte de tăierea salariilor din sectorul public cu 25%. Mai mult decât atât, cheltuielile de personal sunt cu 5,7 miliarde lei mai mari decât estimările iniţiale, ca urmare a subestimării iniţiale dar şi a creşterii numărului de posturi din administraţia publică.

Cheltuielile cu asistenţa socială (categorie care include şi pensiile) au însemnat 92,6 miliarde lei, o valoare cu 10,7 miliarde lei mai mare decât în anul 2016, atingând 11% din PIB faţă de 10,7% în anul anterior. Mai mult decât atât, cheltuielile cu asistenţa socială sunt cu 4,1 miliarde lei mai mari decât estimările iniţiale. Cumulat, cele două categorii de cheltuieli menţionate mai sus au ajuns în anul 2017 să reprezinte 60% din totalul cheltuielilor bugetare şi 80% din veniturile fiscale. Astfel, structura bugetară în anul 2017 este una extrem de rigidă, nefavorabilă unor investiţii în infrastructură care să reducă decalajul economic dintre regiunile ţării. Totodată, această structură bugetară rigidă nu oferă spaţiu de manevră în situaţia în care creşterea economică încetineşte, lăsând ca singură opţiune reducerea pensiilor, a salariilor sau a numărului de salariaţi din sectorul public.

Cheltuielile de capital au însemnat 19,6 miliarde lei, o valoare cu 5,5 miliarde lei mai mică faţă de programul asumat prin Legea Bugetului pe anul 2017. Astfel, programul a fost realizat în proporţie de doar 78%. Cheltuielile de capital sunt de peste 8 ori mai mici decât cheltuielile cu salariile şi asistenţa socială şi cu 5 miliarde de lei mai mici decât deficitul bugetului general consolidat. Cheltuielile de capital sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani de zile. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile de capital au scăzut ca procent din PIB de la 2,5% la 2,3%.

Pe scurt, politica fiscal bugetară în 2017 a avut un caracter profund pro-ciclic, cu un deficit bugetar de trei ori mai mare decât obiectivul pe termen mediu şi o structură bugetară rigidă. Dezechilibrele bugetare s-au făcut simţite imediat prin creşterea dobânzilor şi deprecierea monedei naţionale.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *