Dezbatere pe bugetul Clujului. Vezi propunerile primăriei și ale platformei Demos

Astăzi are loc o dezbatere publică pe tema proiectului de buget pentru 2018, în valoare de 257 milioane de euro. 

Ea are loc luni, 29 ianuarie 2018, la ora 14.00, în Sala de Sticlă a Primăriei.

Principalele priorități ale anului 2018 în esență sunt următoarele:

1. Taxele şi impozitele locale nu vor fi majorate.

2. Primăria va demara realizarea studiului de fezabilitate, planului urbanistic zonal și documentației tehnice în vederea autorizării Centurii Metropolitane Cluj-Napoca (Gilău – Florești – Cluj-Napoca Sud – Apahida). Prin asumarea de către Primărie a cheltuielilor necesare, Proiectul Centurii Metropolitane a fost deblocat.

3. Realizarea studiului de prefezabilitate pentru introducerea transportului în comun cu Metroul.

4. Demararea procedurii de licitație pentru proiectarea pasajelor Mărăști și Tăietura Turcului.

5. Începerea lucrărilor la noul pod al Porţelanului şi reabilitarea podului Fabricii; demararea procedurii de achiziţie de lucrări pentru reabilitarea podului Garibaldi.

6. Punerea în circulaţie a primelor 11 autobuze electrice. Atragerea de finanţări europene pentru achiziţia de tramvaie, autobuze electrice și troleibuze dotate cu tehnologie de ultimă generație.

7. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.

8. Continuarea modernizării Spitalului Municipal şi sprijinirea cu fonduri de la bugetul local a celorlalte spitale clujene şi a SMURD.

9. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”. Reabilitarea termică a Colegiului Naţional „George Coşbuc” şi a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă”.

10. Demararea proiectelor de construire a două noi creşe şi de modernizare şi extindere a două grădiniţe din fonduri europene.

11. Finalizarea lucrărilor de amenajare a platformelor subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere din totalul de 100 de platforme a căror amenajare a început în anul 2017; demararea procedurilor legale pentru amplasarea a încă 100 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.

12. Demararea realizării unor parcuri noi, în zonele Între lacuri și La Terenuri, precum şi modernizarea parcurilor Ştefan cel Mare, I.L. Caragiale şi Piaţa 14 Iulie.

13. Implementarea soluţiilor cȃştigătoare la concursurile pentru Turnul Pompierilor (demarare execuţie lucrări) şi pentru amenajarea malurilor Someşului (proiectare); organizarea unor concursuri de soluții dedicate revitalizării spațiilor publice din orașul nostru: Parcul Feroviarilor, str. M. Kogălniceanu şi Cetăţuie.

14. Organizarea de dezbateri publice în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică.

15. Sprijinirea organizării de activităţi sportive de anvergură în infrastructura sportivă de excelenţă care a adus Clujului titlul de „Oraș European al Sportului 2018″ (FED Cup, Campionatul Mondial de Popice, Campionatul European de Tenis de Masă Cadeţi şi Juniori etc.).

16. Va continua digitalizarea activităţii administraţiei prin realizarea de noi aplicații și implementarea de noi proceduri digitale în vederea simplificării relației Cetățean-Primărie.

17. Implementarea proiectelor din cadrul procesului de Bugetare participativă online Cluj-Napoca 2017.

18. Continuarea proiectelor de realizare a locuințelor sociale pe str. Sighișoarei și str. Ghimeșului; implementarea unei noi politici sociale în domeniul locativ pentru persoanele marginalizate social sau în risc de marginalizare şi excluziune socială.

19. Finanțarea proiectelor din cadrul Programului Cluj 100, dedicat Centenarului Marii Uniri.

20. Amenajarea de stații de încărcare pentru mașini electrice, primele urmȃnd să fie amplasate în zona parcării din Piața Unirii și pe str. Moților nr. 1-3, în incinta parkingului.

21. Lucrări de reparații la ansamblul statuar Mihai Viteazul; amenajarea zonei pietonale din preajma statuii.

22. Finalizarea licitațiilor pentru execuție și începerea lucrărilor la parkingurile din Hașdeu și str. Primăverii nr. 20; continuarea proiectelor de realizare a următoarelor parkinguri: Primăverii nr. 8, Mogoşoaia nr. 7, Albac-Azuga, Trotușului, Sighișoarei, Gheorghe Dima, Liviu Rebreanu, Oncologie, P-ța Cipariu şi Nicolae Titulescu.

Propunerile DEMOS Cluj

Mobilitate

Platforma civic-politică DEMOS propune identificarea unor soluții concrete la ambuteiajele rutiere create în prezent în municipiul Cluj-Napoca. Considerăm că dezbaterea legată de oportunitatea introducerii metroului vizează un termen mediu și lung (5-15 ani), însă există anumite soluții care pot fi implementate mult mai repede, cu costuri publice realiste. Propunem astfel, în urma consultării propunerii de buget:

Termen scurt:  Investiții în benzi dedicate transportului în comun pe axa Vest-Est a orașului pentru a descuraja blocajele în trafic cauzate de transportul cu autoturismul personal;  Crearea unei rețele de piste de biciclete la nivelul Clujului pentru a facilita o deplasare urbană alternativă;  Crearea unui tren metropolitan de mare viteză care să lege de Gara centrală localitățile rezidențiale ale zonei metropolitane: Florești, Baciu, Apahida-Jucu. Investiția ar presupune (1) amenajarea sau reabilitarea gărilor din aceste localități; amenajarea unor parcări publice în zona gărilor respective.  Desființarea garajelor de cartier din Cluj-Napoca pentru a crea mai multe spații de parcare, dar și spații verzi.  Îmbunatatirea transportului public prin introducerea unor linii suplimentare sau prin creșterea numărului de curse spre anumite zone rezidențiale: urmând exemplul din Florești, dacă am avea mai multe autobuze/oră pană în capătul cartierului Borhanci, Buna Ziua/Calea Turzii, Valea Chintăului, Baciu, șansele ca unii cetățeni să renunțe sau să reducă deplasarea cu atoturismul ar crește în mod considerabil.

Termen mediu:  Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unor noi linii de tramvai care să lege gara de cartiere, plus o linie care sa treacă prin centru. Sunt exemple în majoritatea orașelor europene, cu topografie similară Clujului (Graz, Zagreb, Stuttgart). Datorită investițiilor accelerate în zona Gheorgheni (facultăți, cămine studențești, centre comerciale, birouri, clădiri administrative, parcuri sportive, blocuri de locuințe) este necesar un mijloc de transport rapid și ecologic, capabil să transporte un număr mare de oameni, așa cum este tramvaiul. Prioritar ar fi strada Dorobanților unde exista loc suficient pentru linie dedicată tramvaiului). Se pot folosi bani europeni din acest exercițiu bugetar.

 Studiu de fezabilitate pentru construcția metroului, dar sa fie luat în considerare că acesta trebuie sa treacă cât mai puțin prin subteran pentru a se evita costurile mari. Un bun exemplu este orașul Stuttgart unde metroul urcă și coboară în și din cartierele de pe dealurile înconjurătoare, mergând prin subteran doar prin centrul istoric sau prin zonele aglomerate de case sau blocuri. 2. Locuire Piața privată de locuințe trebuie reglementată pentru că dereglementarea și lipsa unor politici publice a condus la cele mai scumpe locuințe și chirii din țară. De asemenea, proiectul Primăriei de a subvenționa parțial chiriile persoanelor marginalizate pe piața privată este insuficient pentru a rezolva problema și nu va face altceva decât să redirecționeze fonduri publice către speculatori, stimulând și mai mult creșterea bulei imobiliare. O soluție de genul acesta trebuie să facă parte dintr-un pachet de măsuri care să implice în primul rând o creștere consistentă a fondului de locuințe publice și a locurilor în cămine, care să reducă presiunea de pe piața imobiliară. Prin urmare:

 Cerem suplimentarea patrimoniului de locuințe sociale prin introducerea unui procent obligatoriu (10%) pe care îl asigură dezvoltatorii privați în schimbul unui bonus CUT. Acesta este modelul dezvoltărilor urbane din Europa Occidentală (Belgia, Germania, Danemarca), unde niciun dezvoltator nu poate contrui fără cedarea unei cote către primărie. Există legislație și expertiză în acest domeniu, trebuie doar voință politică locală și națională pentru ca mecanismul să fie implementat. Impactul pentru calitatea vieții cetățenilor și pentru asigurarea dreptului la locuire decentă ar fi uriaș. Misiunea primăriei este să reglementeze această dezvoltare imobiliară sălbatică, adesea fără beneficii comunitare

 Cerem primăriei să reglementeze aprobarea autorizațiilor de construcție astfel încât dezvoltatorii imobiliari să fie condiționați, atunci când construiesc ansambluri mari de locuințe, sa prevadă investiții cu caracter public (creșe, grădinițe, biblioteci, centre comunitare) – administrate de primărie – pentru a suplini nevoia de funcțiuni publice și a facilita o dezvoltare coerentă, cu adevărat comunitară, nu doar antreprenorială.

 Propunem supraimpozitarea cu 600% a imobilelor și terenurilor care nu sunt folosite și scutiri de impozite pentru imobilele și terenurile puse în circuitul public. Măsura are, printre altele, rolul de a crește procentul de locuințe accesibile.

 Reabilitarea imobilelor aflate în proprietatea Primăriei și punerea la dispoziție în circuitul de locuințe sociale sau de antreprenoriat cu caracter social (librării, bănci alimentare și restaurante cu mâncare risipită, ateliere de biciclete, centru de meditații pentru elevii fără acces la educație suplimentară).

3. Sănătate și asistență socială  Clujul a devenit Oraș European al Sportului în 2018, dar investițiile au fost gândite către sportul profesionist, nu cel de masă, care să angajeze locuitorii orașului. Propunem deschiderea curților școlilor pentru elevi și rezidenți și organizarea de jocuri și competiții pe parcursul anului.  Solicităm investiții majorate în locuințe de necesitate dedicate persoanelor fără adăpost.

4. Colectare separată și reciclare  Pata Rât este poluat din cauza depozitării necorespunzătoare a deșeurilor, a incendiilor și a formării unui lac de levigat. De aceea, propunem, finanțarea unui proiect pilot care reduce cantitatea de deșeuri duse la Pata Rât, prin folosirea expertizei venite dinspre specialiști și societate civilă, care să conducă la o cotă mai mare de colectare și de reciclare similare cu modelul din Târgu Lăpuș (peste 50%).

5. Anti-Corupție prin bugete participative, transparente și deliberative  Creșterea bugetului participativ cu 10% din bugetul de dezvoltare a orașului pentru ca întreg procesul să fie mai eficient;  Transparantizarea dezbaterilor publice (nu doar votul online) legate de bugetarea participativă; propuneri realizate colectiv (prin diverse forme de asociere).

6. Audit  Cerem crearea unui mecanism de audit profesionist pentru a verifica de ce peste 80% din propunerile de investiții ale Primăriei din strategiile orașului sau din alte documente programatice nu se realizează.

 

, ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *